Epigrame despre lumina diminetii, pagina 5

Lângă râu pe o colină
Stă succesul în ştafete
Şi se pierde în lumina
Celor mai frumoase fete.

De vei pricepe tu ceva,
Desigur ne vei desena
Un diagnostic de lumină,
Spre a fi absolvit de vină.

Lumina care vine lin
Din zariştea adâncă,
Fiind a stelei din Kremlin,
Ne urmăreşte încă!

E ţinţirimu-n dimineaţă,
Trezit la o activă viaţă
De prin cavouri şi umbrarii,
Ies la lumină... boschetarii.

epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur lucru îmi doresc:
Reforma repede să vină,
La modul sincer şi firesc,
Cu adevărul la lumină!

Avem lumină din curent,
În blocuri, case şi în vile,
Dar năravu-i recurent:
Colegii tot bagă fitile.

Profit că-n pauză-i lumină,
Ca să admir cocheta sală,
Dar ochiu-mi trage spre vecină -
Şi ea pe jumătate goală!

- Te-oi purta pe braţ mereu,
Că-mi eşti dragă ca lumina!
- Vai de mine, scumpul meu,
Ai vândut cumva maşina?

Aceşti mineri ce-aduc lumină,
De-s oameni buni şi fără vină,
Ortaci de soi şi nu rebuturi,
De ce-s ţinuţi mereu... în şuturi?

În vechiul bec tip Edison
(Un bec vechi şi afumat)
Gândeşte trist un electron:
"Degeaba v-am iluminat!"

<< < Pagina 5 >

lumina diminetii