lume

Între lumi

Simt o lume deasupra mea
O lume în care suntem noi înşine
O lume în care suntem nemuritori,
În zile în care nu trăiesc
Scriu viaţa aşa cum nu e ea
Şi vinu-l sorb încet ca şi cum e făcut doar pentru mine
Din struguri plini culeşi în luna octombrie,
Când soarele e mai sfios, când iarba plânge petale muribunde suflate-n neant,

Simt o lume în mine
Ce cred eu că o cunosc
O lume împletită din mai multe vieţi
Scriu viaţa aşa cum a fost ea o dată
Şi vinu-l sorb ca altădată
Savurez gustul atât de bine ştiut
Mă face să zâmbesc crezând că am trăit aceste clipe
Iar de învăţat din ele tot n-am învăţat,

Simt o lume sub mine
Ce mă cheamă mereu fără-ncetare

[...] Citeşte tot

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când singur

Când singur iar mă revăd
Şi trece curând al meu nume,
Şi-atâtea sperări...
Mi-am zis: e târziu -
O, gânduri,
În lume!

Când inspirată de evocări
Mai crezi în câteva glume
Sau al beţiei mister...
Mi-am zis: e târziu -
O, gânduri,
În lume!

Şi când, aproape, nimic nu mai eşti,
Când cauţi că orice renume,
De-acum e târziu...
Mi-am zis: e târziu -
O, gânduri,
În lume!

poezie celebră de George Bacovia din Comedii în fond (1936)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

copilărie

Copilărie:

ochi de mărgăritar
deschis mirat spre lume;
paşi şovăielnici peste mici bariere;
jocuri naive, o lume de vis;
şi râs, dar şi plâns!

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oră gravă

Cel care-acum, undeva, plânge în lume,
fără rost plânge în lume,
mă plânge pe mine.

Cel care-acum, undeva, râde în noapte,
fără rost râde în noapte,
râde de mine.

Cel care-acum, undeva, pleacă în lume,
fără rost pleacă în lume,
pleacă spre mine.

Cel care-acum, undeva, moare în lume,
fără rost moare în lume,
se uită la mine.

poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea a doua a cărţii întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah! Du-te...

Ah! du-te, tu suspinul meu,
Departe să te duci mereu;

Şi de-a mea jale nimanui
Pe unde-i trece să nu spui.

Pe lume să nu te opreşti,
În vânt să nu te risipeşti;

Te du-n întinsul nesfârşit
De dorul meu călăuzit

Şi acolo ramâi pierdut
În lume de nimeni ştiut.

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capăt de lume

În depărtări, pe-albastrele cărări,
Plecat spre-o destinaţie anume
Catargul ce plutea pe-ntinse zări
Sfârşea din marş la capătul de lume.

Nu flutura în vânt urmă de steag,
Plutea-n derivă pe al mării val,
Ar fi dorit să mai rămână-n larg,
Un vânt nimicitor l-a-împins la mal.

În drumul meu spre capătul de lume
Mă-ndrept încet ca orice trecător,
Nu vreau să mă grăbesc, aş mai rămâne,
Cu mine timpu-i rău, neiertător.

Ne ducem toţi spre capătul de lume,
Timpul fixează ceasul când să pleci,
Afară va rămâne scris un nume
Iar dincolo urmăm drumul de veci.

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din lume nu-i nimica, doar vânt, în mâna ta,
O pierdere e-n toate şi-o lunecare tristă;
Admite că în lume ce e n-ar exista
Şi tot ceea ce nu e admite că există.

catren de Omar Khayyam din Rubaiyate (2004), traducere de Geo Olteanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

într-o lume

fără sfârşit apelăm
la soluţia shopenhauer
toate sunt efemeride
sau povestiri de psihoterapie
o perspectivă de nicăieri
aştept clipa potrivită
într-o lume care geme
de durere şi boală

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basarabie

dintre toate florile din lume tu eşti floarea cea mai ofilită
uneori scăldată-n foc de brume alteori de arşiţă cumplită

dintre toate sorţile din lume, tu eşti soarta cea mai oropsită
şi când duci în spate al tău nume şi când altă cruce prorocită

dintre toate sorţile din lume tu eşti floarea cea mai hărăzită
ba din când în când să mă sugrume, ba mereu-mereu a fi iubită...

poezie de Iurie Osoianu (7 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

Amor! la a mea durere
Nu fii aşa de cumplit:
Adu'mi dulcea mângâiere
Ce din mână mi-ai răpit.
Vai mie! că din simţire
Un ces nu'mi lipsesce ea!
Ah! pote-se fericire
În lume fără de ea?
Precum florea, zăcetore
Făr' de rouă pre păment,
Se vestejesce sub sore,
Şi se usucă de vent:
Aşa întru despărţire
Se plânge inima mea!
Ah! în lume frericire
Pote-se fără de ea?
Între mii de păsărele,
Resună, cu vers plăcut,
Glasul bietei turturele
Ce socia 'şi-au perdut...

[...] Citeşte tot

poezie de Costache Conachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!