Poezii despre jucat, pagina 5
Mai presus de regrete
M-am jucat prea des cu focul
Chiar dacă știam că arde.
Am dat foc și am creat
Rana fără vindecare.
Scuzele nu sting durerea,
Cicatricile rămân.
Regretul nu i pompierul
Care-aruncă cu pământ.
Nici durere, nici suspine
N-am vrut să dezlănțuiesc,
Dar am făcut scrum din nou
Tot ce-am ajuns să iubesc.
Nu am scuze, sau pretexte,
Am știut de la început
Că și o scânteie mică
Face-un foc de nedistrus.
[...] Citește tot
poezie de Drîmbu Cucu Mioara (10 septembrie 2021)
Adăugat de Mia Drîmbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Silabe în ecou
Pe obraz îmi curg jurăminte
Și mi-e dor de un gest nepătat,
Scrutează-mi aceleași cuvinte
Peste evul în care-am jucat.
Nu mai am chemările în ecou
Să-ți mai flutur silabe eterne
Și-aș mai vrea, iubite-erou
Să-mi îngădui suave poeme.
Mă apasă prea multe dureri
Și o mare de spasme s-aude
Peste lumea ciunțită de ieri,
Felinarul iubirii surâde.
Ia-mi mâna în palmele tale moi
Și iartă-mi paloarea învinsă,
Adu-mi în clepsidră înapoi
Fericirea, zeiță distinsă!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Broaște cu cântec
Bărzoiul ți-a cântat un cântec,
Că, dacă n-ai să iei aminte,
Și dacă n-ai să fi cuminte,
O să îți crească broaște-n pântec...
Dar n-ai dat veștii ascultare,
Și te-ai jucat un joc oprit,
Deși bărzoiul te-a vestit,
Și-acuma ai o burtă mare,
Și tot mai bine se cunoaște,
Că era cântu-adevărat,
Și, cum bărzoiul ți-a cântat,
Ți-e burta doldora de broaște...
Dar nici un pic să nu te-ndoi,
Că de s-o face auzit,
Cel mai dintâi orăcăit,
Iar ți-o fi poftă de bărzoi!
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără dor
În apusul Soarelui,
la sfârșitul drumului,
am dat liber dorului...
I-am dat bani de buzunar
să își cumpere amnar,
să dea foc la inimi frânte,
sângele să le-nfierbânte,
să le joace cum o vrea,
cum s-a jucat și cu-a mea,
fără milă, fără suflet,
pierzându-mi viața în umblet,
printre flori și printre stele,
risipind visele mele,
cheltuindu-mi tinerețea,
dându-mi, la schimb, bătrânețea.
Vântule neobosit,
spune-i celui ce-am iubit
că, acuma, de-o veni,
nu aș ști a-l mai iubi,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căderea din cireșul din Grădină
Îmbătrânim, femeie, și suntem tot copii,
Împătimiți de jocul ce se numește viață,
Și care va rămâne în urmă-ne, să știi,
În timp ce noi, grăbito, schimba-ne-vom la față.
Îmbătrânim, femeie, și nu regret decât
Că ne-am jucat ca proștii, în loc să ne iubim;
Te-aș prijoni din visuri în brațe, întrucât
Ne-ntinerește jocul și noi îmbătrânim.
Coboară-te din pomul cireșelor ce-ți plac,
Visând că sub rochiță te vor privi spontan
Băieții pentru care simți fluturi în stomac,
În timp ce, nătărăii, bat mingea pe maidan.
Îmbătrânim, femeie, căzând, precum ți-am spus,
De sus în jos, tu, floare; eu, ram, de jos în sus.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (12 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Hoțul meu drag
Mi-ai furat la-nceput o privire,
apoi mi-ai inundat irișii cu lumina ta.
Priveam amândoi în aceeași direcție
și vedeam un curcubeu năbunatic,
care se apropia grăbit de noi
întinzându-se la picioarele noastre.
Mi-ai furat o atingere, o strângere,
o mângâiere și o sărutare de mână.
Luminile curcubeului m-au orbit
și fără nicio prezență de spirit
m-am adâncit în brațele tale
simțindu-mă mult ocrotită.
Mi-ai furat un zâmbet mirat și întrebător,
apoi sărutul buzelor înfierbântate,
petale de maci în lanul trăirii
îmbelșugate de seninul clipei.
[...] Citește tot
poezie de Vasilica Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când noaptea-i nesfârșită și-i avară...
Se năruie o lume de visări
Acolo unde a-nghețat cuvântul,
Pe-ntinderi de pustiu, unde nici vântul
Nu mai aleargă vesel între zări...
Și zâmbetul s-a sfărâmat în valuri
În marea-nfuriată a tăcerii,
De stâncile tăioase-ale durerii,
Când soarta ne-a jucat hain la zaruri...
Să așteptăm lumina e-n zadar;
Când noaptea-i nesfârșită și-i avară
Și ochilor le-a stins speranța iar
Viața... a rămas o simplă gară
În care timpul trece și-un acar
Semnalizează trecerea-i amară...
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret virtual
am adunat în suflet patima mirenilor
și-am străbătut timpul ca un ecou
am jucat în vatră hora apusenilor
o rugăciune țării i-am făcut cadou.
semințe de iubire am sădit în glie
lanuri de maci roșii vara să răsară
am împletit cu harul doruri de ciocârlie
ascunzând în batistă lacrima amară.
iubesc această glie cum au iubit-o dacii
am vibrat cu muntele și cu izvorul
stejarii și brazii mi-au fost ortacii
cu care i-am pus tristeții zăvorul.
iubirea de semeni o răspândesc cu versul
în gândurile mele doinește universul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Etc
Iubita mea dezarticulată perpendiculară, splina ta e mașină de cusut nori glasuri sunt deflația monetară Berlin face policeman la dreapta
Stele gri fluieră identic greșelilor de gramatică pasul tău marchează 300 yards în aerodrom la five-o'clock sandwich îți oferă nervii de fosfor iată becurile cu mănuși de la tâmple diagonal în vestă îmi port creierul mic ca o lampă sau un ceasornic omega prin music-hall am dansat în eprubetă albastru fenomenal salcâmii au jucat poker
în piețe forduri stau cu mâinile în buzunar Edy îți port sufletul prins în pioneze Luna-Park vântul e de trei săptămâni someur T. S. F. a șters cerul cu sârma de parquet
poezie clasică de Stephan Roll
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mașina de cusut
Suspinul clipei
Între mine și tine
o sălbatică ceață
În spațiul tău restrâns
lumina nu are loc
Poate trebuia să vii...
Înaintea zorilor
în lumea mea...
în sufletului meu.
Dar ochiul tău e orbit
de prea multă ceață
în dimineți spânzurate
Și mai știu că te-ai temut
de durată... de niciodată...
Îmi căutam calmul
în gânduri și în singuratate.
Încet cad clipele albe...
și eu le văd, le văd
peste o patimă învinsă
peste buzele rămase închise.
[...] Citește tot
poezie de Teodora Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!