Poezii despre ideal, pagina 5
Rondelul nepăsării
Boală grea e nepăsarea,
Din instinct sau ignoranță,
Pune peste rană sarea,
Mama ei de Cotoroanță!
Peste ani așterni uitarea
Ca pe ultima speranță,
Boală grea e nepăsarea
Din instinct sau ignoranță.
Te macină-ncrâncenarea
Dorului de-a fi isteț,
După-un ideal măreț
Sub povară-ndoi spinarea,
Boală grea e nepăsarea!
rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama mia...
Darul său în chip și faptă
A dat la fiu și fiică, care-l poartă
Răsplată binemeritată.
Mângâierea din privire
Acel dar nemărginit
Roua nopților senine
Inimă de infinit
Aici, la Deleni trăit!
Mai poartă încă cu sine
Eleganță și iubire
Dăruite lui Andrei
Ideal trăit în doi!
Ne-ncetat îi stă de veghe
Sufletul pereche.
Chipul său brăzdat de vreme
Hărăzit mai e să-ndemne
Inima de mamă nu se teme!
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubeam singurătatea
Mereu visam la mare, voind să dau uitării
Durerea mea păgână și sfântul ideal,
Dar m-a cuprins durerea singurătății mării,
Tristețea ei măreață de verde și opal...
Ce falnic se frământă ca dorurile mele,
Cu furia cumplită a vântului turbat,
Ca și copilăria cu cerul ei de stele
Și viscolul acela de dor nevinovat...
Zadarnic plânge visul, credința și dreptatea
Că-n inima zdrobită găsesc un înțeles;
Eu voi iubi statornic, nedemn singurătatea,
Că doar a ei durere mă prinde cât mai des...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dragoste
Sunt îmbătat de farmec și fior,
De tine, neîntrerupt, ca azi, mi-e dor,
Iar dragostea cea din târziul ceas,
În inimă și-n suflet mi-a rămas.
Alunecând din visul meu senin,
Venită ești cu soare și destin,
Să dai vieții un sens și-un infinit
Și-un ideal în lume de-mplinit.
Pe-altarul dragostei nemuritor
Ai presărat nemărginiri și dor
Și patimi, și visare, și dorinți,
Sălășluind în rugile fierbinți.
Neîntrerupt în mine te păstrez
Tu, care ești și dragoste și crez.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvintele - mugurii gândului (sonet plăsmuirii cuvântului)
Citește, frate, să te înțelepțești,
Orice simți că îți atrage privirea!
Neîncetat să îți cultivi menirea,
Cât o sămânță de creație ești.
Pe culme privește nemărginirea
Vieții, ce duce pe cărări îngerești,
Un ideal visat, în el să zidești
Altar de stih, ca să-ți sfințească firea!
De condei magic să te îndrăgostești
Și să te cunune Dumnezeirea
Cu muza artei în plaiuri românești.
Pe cununi de lauri a fi citirea,
Ca un pom din Eden să înmugurești
Și în rodul de gând să-ți lași jertfirea.
sonet de Maria Filipoiu (15 februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plouă, iubito!
Iubito, plouă-afară, plouă iară,
Dar e frumos tabloul, nu e trist,
E-o ploaie de culori, iar eu asist
Penelul care-mi plouă-a primăvară
Și îmi topește ultima zăpadă,
Îmi deslușește primii ghiocei...
Iubito, ia privește-n ochii mei:
Sunt ei, de cer albastru, o dovadă?
Hai să dansăm! Ce zici, un dans în ploaie
Cu un sărut sălbatic la final...
Iubito, e momentul ideal!
Simt sufletul cum ploaia mi-l înmoaie
Și mi-l transformă-n mângâieri de val...
Iubirea mea... nu e un foc de paie.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerc altfel
poalele rochiei strâng liniștea
pe genunchi
înmuguriți de atâta stat pe pământ
forme lăsate de o întrebare
amprentată cu tămâioare de copitele bidiviului
înaripat în oglinzi
după ce a mâncat cărbuni aprinși
fericit că n-a murit într-o piramidă goală
în vârful tuturor liniilor
aruncat în captivitate de un mai vechi ideal
sublimă schimbare în fuga continuă
cerc
altfel osândă a unui nou proteu
hrănită din negare
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigoniștilor
Oo, Muză de foi mânjite
fă dreptate printre vite!
Nici vers infantil nu știu,
ca bezmeticii îl scriu,
se cred metaforofagi...
Vino de urechi să-i tragi!
Țipă-n metaforofile
ca nebunele-n azile...
Toți scârbiți sunt de real;
nemurire-au ideal
dar pe versuri de doi lei
de idei pletoși... Și-s chei
nu de succes, sau de uși,
Ză(bă)loșii nesupuși...
Îi conjur la demnitate
- cărturari fără de carte-
să-și vadă din ochi gunoiul!
Le urez noroc... sau roiul!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea Lactee
Grămezi de stele
Aranjate-n brațe spirale,
Lentilă văzută dintr-o parte...
Aceasta este galaxia
X în Univers
Ideal de a fi casa
Atâtor planete
Ce se învârtesc
Acum și întotdeauna
Lângă sateliții lor...
E sursă de inspirație
Atâtor poeți visători de pe Terra,
Luminând cerul nocturn,
Astru lângă astru...
Calea Lactee,
Tăcută galaxie,
Emanând speranță,
Eternă existență...
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încruntare
trecutul e doar o încruntare,
fantasma unui ideal în ruină
se profilează pe dune
de nisip,
jumătate de plumb,
jumătate deșert
este Luna,
undeva motoarele lumii se sting,
lumea și-a pierdut esența
cândva,
între Adam și Eva,
într-o vale a plângerii,
între două potopuri,
într-o cetate eternă,
în ziua a șaptea,
când Dumnezeu a vrut să se odihnească
puțin,
să se încrunte.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!