Poezii despre cuvinte frumoase, pagina 5
Biciul
Mare croitor aș fi,
De-aș avea la îndemână
Liota de hoți!
Biciul cum ar șfichiui
Pielea lor de bivol gras
Și tovalul din obraz.
Dar pentru-a mă ține minte
Am un bici doar din cuvinte
Și-am să-i flagelez cu el
U-șuu-rel!
..............................................
Punctele țin loc de cuvinte
Cuvinte... ce nu le suportă hârtia!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un mărțișor! (1 Martie)
Atâtea ființe minunate,
Atâtea suflete delicate.
Atâtea fete frumoase,
Atâtea femei generoase.
Atâtea cuvinte plăcute,
Atâtea gânduri necunoscute.
Atâtea sentimente de iubire,
Atâtea clipe de fericire.
Atâtea flori pe pământ,
Atâtea vise mai sunt.
Atâtea stele pe cer,
Atâtea lumini în eter.
Atâtea lucruri finuțe,
Atâtea mărțișoare drăguțe.
Atâtea doamne și domnișoare,
Azi! Un mărțișor pentru fiecare!
poezie de Ovidiu Kerekes (7 februarie 2018)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe frumoase
Încerc o voioșie
pe-o rază de lumină
ca o mireasmă caldă
ce mă învăluie adânc
fața se luminează
visul iar dispare
și clipe frumoase
apar ca prin minune,
râzi la soare
râzi la lume
și fii încrezătoare
totul va trece
fericirea divină apare
în tot ce ne-nconjoară.....
poezie de Eugenia Calancea (4 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moștenirea cititorului în stele
După el au rămas cuvinte
mai frumoase decât lumea.
Nimeni nu-ndrăznește să pună ochii pe ele.
Așteaptă la cotiturile timpului,
mai mari decât oamenii.
Cine le poate rosti?
Zac pe pământul mut,
mai grele decât oasele vieții.
Moartea n-a reușit
să și le ia drept zestre.
Nimeni nu le poate ridica,
nimeni nu le poate doborî.
Stelele căzătoare și-ascund capul
în umbra cuvintelor lui.
poezie celebră de Vasko Popa
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele mai frumoase flori
Iubito
Știi care sunt
cele mai frumoase flori?
Nu sunt nici trandafirii
nici garoafele sau gladiolele
nici orhideele sau crizantemele
și nici bujorii sau lăcrimioarele...
ci... irișii din ochii tăi...
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!
În munți
Cu buclele blonde și ochii adânci
Copila pribeagă se duce spre stânci.
Și toamna pictează-mprejuru-i decor,
Pădurea de aur cu frunze ce mor.
Copilă bălană, eu nu știu să-ngân
Cuvinte frumoase ce-n suflet rămân!
Dar poate, iubita, ea nici n-a știut
Cuvântul ce-n păru-i bălai s-a pierdut.
De-atunci al meu suflet aleargă spre stânci
Pe urma copilei cu ochii adânci.
poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte vulgare... așteptăm ploi
cuvinte vulgare cuvinte murdare
aruncate în stradă de zeci de mitocani
cu devle de bostan
cuvinte scârboase călcate-n picioare
de mulți trecători
la trei crâșme în gară
te deservesc cu gripă aviară
o treucă de cuvinte invalide
farfuria nu-i la modă
șobolanii mișună peste tot
în amiaza mare
cuvintele sfârtecă
caută rime fac poezii
vin profesorii măturătorii
criticii curăță strada și se umple lada
asta-i tot și lada la gunoiște
dar gunoiștea crește se înmulțește
pe glob e glod
sunt beat de cuvinte urâte
turmentate și afumate
[...] Citește tot
poezie de Mihai Cucereavii (20 februarie 2006)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femei frumoase
Îmi trec prin gând aleatoriu
Arome de hașiș, femei frumoase
În transparențe de mătase
Prin mari castele de ivoriu
Și cum, plutesc lascive prin odăi
Cu miros de ambră și de mosc
Le privesc dar nu le recunosc
Ascunși pe după draperii, călăi
Dac-aș întinde-o mână, le-aș atinge
Dar stăpânit de-o lene suverană
Cadânele ca un balsm pe rană
Și un păcat spre ele m-ar împinge
Dar vin pirați cu săbiile curbe
Se clatină seraiuri în oglinzi
Și tremură păienjenii pe grinzi
Și cade înserarea peste urbe
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Cuvinte
Ochii îți ard la atingerea razelor de soare;
În absența lor
Lacrimile ți-au fost cuvinte
Și florile din jur tăcere.
poezie de Camelia Oprița din WordPress.com, Universul Iubirii
Adăugat de Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mare de cuvinte
Perne de cuvinte am umplut,
capul obosit de contraste și neînțelegeri,
îngreunat l-am așezat în absolut.
Pături de cuvinte am țesut,
pentru ca gerul singurătății să atenuez,
înfășurată în îmbrățișări de iluzii să visez.
O casă de cuvinte-am construit
ca-n orele întunecate ale durerii,
în universuri de tăceri să mă refugiez.
Castele de cuvinte am înălțat
acolo unde visele suverane tronează
pentru totdeuna să rămână în prizonierat.
Dacă tu cu mine ai veni,
cu ale noastre indelebile iluzii
o mare de cuvinte vom umple si vom ademeni
speranțe improbabile legate de valuri stacojii,
o casă printre stele noi doi vom construi.
poezie de Doina-Maria Constantin din Continuum
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!