Replici despre citatul zilei de duminica, pagina 5
Joey: Dawson, nu am spus niciodată că o să fie ușor.
Dawson: Atunci spune-mi un lucru pe care îl știi.
Joey: Știu că voiam să fii acolo. La sfârșitul zilei, cănd mă întorceam în camera mea, voiam să fii acolo.
Dawson: De ce?
Joey: Nu știu de ce. Nu știu ce voiam să spun. Știu doar că te voiam acolo.
Dawson: Joey, sunt aici. Sunt aici de două zile și abia acum am reușit să vorbim despre lucruri care contează cu adevărat. Ca de exemplu de ce mi-ai lăsat acel mesaj. Bine? Și poate că acesta este sfârșitul nostru. Poate că ne simțim atrași unul de celălalt din teama de a merge mai departe, de a ne maturiza.
Joey: Chiar crezi asta?
Dawson: Nu știu, dar știu că, dacă mă urc în avionul ăsta, nu o să aflu niciodată. Pentru că o să mergem mai departe, o să ne maturizăm și peste patru ani o să ne trezim că ne-am înstrăinat. Singurul lucru pe care îl știu cu siguranță este că nu vreau să se întâmple asta.
replici din filmul serial Cei mai frumoși ani
Adăugat de Moț Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Ar trebui să schimbați programul.
Iulian: Ce te face să crezi că pe celelalte posturi ar arăta altceva; doar e subiectul zilei?!
Lucian: Atunci mai bine stingeți-l!
Iulian: V-ați cheltuit banii primiți azi?
Lucian: Până acum, nici un leu. Dar banii noștri sunt în navă, i-am lăsat acolo, nu i-am luat cu noi.
Iulian: Foarte bine. Știți, domnișoară, pe colegul vostru, Nis, îl cunoaștem foarte bine, de mulți ani, iar înălțimea lui nu mai constituie o noutate pentru nimeni; 2,18 m nu ne miră deloc. Dar dumneavoastră? Sper să nu vă supărați dacă vă întreb ce înălțime aveți. Păreți cam scunduță.
Maria: Ah, înălțimea... Stau cam prost la capitolul ăsta, dar nu mă supăr că m-ați întrebat. Și nu doar par scunduță, chiar sunt. 1,53 m, asta e problema mea; am rămas cam mititică. Sunt foarte scundă, nu doar scunduță.
Iulian: Mică, mică; și scunduță, dar tare drăguță. Și deci aveți acasă foarte multe animale; Diana și Luci așa mi-au spus.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria: Deci, nu te prefăceai...
Lucian: Absolut deloc.
Nistor: Păi, cum să nu-ți aniversăm ziua, șefu'?! Mai ales anu' ăsta, când e data reală a zilei tale?
Lucian: Da, mă, data reală... Am, deci, 7 ani.
Maria: Cum adică, șapte?!
Lucian: Păi, din patru în patru ani, e a șaptea oară când îmi pot aniversa ziua reală.
Maria: Ah, șapte... Atunci, ești de abia în clasa întâi, bobocule! De asta faci atâtea... "prostioare". Asta explică totul.
Lucian: Da, acum de abia încep școala... Iar voi ar trebui să-mi fiți profesori.
Stela: Păi, dacă ar fi să ținem cont de "prostioarele" pe care le-ai făcut în ultimul timp, o să-ți scădem serios nota la purtare! Poate rămâi repetent încă din primul an de studiu.
Alex: Ei, hai, iertați-l! Măcar azi, de ziua lui... Și vedem noi cum rămâne și cu media aia de la purtare! Așa-i, Luci?!
Lucian: Mda... Bine, mersi. Cred...
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
To Kuny: Dar, băiete, gândește, gândește logic! Ce dacă se plimba cu tânărul Kelso prin parc? Atâta timp cât nu i-ai spus că o iubești, nu poți avea nici o pretenție asupra ei. E liberă să facă orice dorește; nu ți-e nici măcar prietenă, ci doar colegă. Nu uita acest amănunt!
Lucian: Așa e, aveți dreptate. Știu foarte bine asta, dar...
To Kuny: Gelozia... Gelozia nu-i bună la nimic, băiete, nu-ți este de nici un folos! Ar trebui să știi acest lucru, doar ești un băiat isteț! În ceea ce-l privește pe Sid Kelso, nu-l privi ca pe un rival, pentru că nu ai motive! El ține mult la tine, la prietenia ta!
Lucian: Știu... Mă scuzați, vă rog! Am să încerc să nu mă mai gândesc la ei.
To Kuny: Nu asta este cea mai bună soluție; să nu te gândești la ei! La care "ei"?! În primul rând, nu există nici un "ei", nu face această greșeală! Există poate doar în mintea ta, întunecată acum de gelozie... Domnișoara consilier s-a plimbat doar cu acest tânăr simpatic, într-o seară de duminică, ceea ce nu înseamnă nimic altceva! S-au plimbat doar, atâta tot! Pricepi, Luci?! E destul de clar pentru tine?
Lucian: Așa este... Dar, vă rog, să nu mai discutăm despre asta!
To Kuny: Off, băiete... Sunt de acord. Să nu mai discutăm despre asta, deși nu asta ar fi soluția cea mai bună. În cazul ăsta, te-aș ruga să încerci să fii atent, câteva clipe măcar.
Lucian: Sigur, domnule. Voi încerca!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Stați puțin, încă n-am terminat!
Maria: Dar ai zis că vei încheia.
Lucian: Da, am zis că voi încheia cu scuzele, nu de tot. Vă rog, încă puțină răbdare! Pentru că n-ar mai fi multe de spus, dar e foarte important! Luați loc, vă rog și ascultați-mă, cu mare atenție! Deci, nu în ultimul rând, poate cel mai important lucru... Am să vă rog mult doar să mă ascultați și să nu mă întrerupeți, deloc, pentru că... Eu, Enka Lucian, comandant al navei spațiale "Pacifis", al echipajului acestei nave, cât și al întregii misiuni spre planeta Proxima, vă promit solemn, dragi colegi, vouă, tuturor, azi, duminică, 27 ianuarie 2092, că, începând din acest moment, indiferent de motivele pe care le-aș avea, n-am să mă mai comport niciodată prostește sau într-un mod neadecvat poziției mele! Deci, mi-am luat angajamentul acum, aici, la modul cel mai serios posibil, în fața voastră, că n-am să repet asemenea greșeli și nici n-am să comit altele asemănătoare! Sper din tot sufletul să-mi pot respecta această promisiune pe care v-am făcut-o acum, pentru că dacă nu voi reuși, atunci... Nu știu ce să mai cred! Dar dacă v-am promis, puteți fi siguri că voi face tot ce-mi stă în putere pentru a mă ține de cuvânt! Să țineți minte această zi, în care eu, comandantul vostru, v-am făcut această promisiune, pentru că eu sigur o voi ține. Iar ție, Stela, îți promit, tot acum, aici, de față cu toți colegii noștri, că nu voi mai încerca niciodată să umblu fără știrea ta prin dulăpioarele cu medicamente din cabinetul medical și nu mă voi mai atinge niciodată de pastile sau de orice altceva din cabinetul tău, fără a avea permisiunea și recomandarea ta!
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulcahy: Bună dimineața! Iată-ne din nou aici. Este iarăși duminică. Sunt sigur că toți ați venit aici așteptându-vă să auziți o predică. Ei bine, trebuie să recunosc că nu sunt la fel de pregătit pe cât mi-aș dori. De fapt, nici măcar nu sunt îmbrăcat așa cum mi-aș dori. Vedeți, îmi pregăteam predica, despre care speram să fie una deosebit de emoționantă în onoarea cardinalului Reardon, dar am fost chemat în altă parte și, ca să fiu cinstit, nu m-am mai reapucat de ea. Așa că, dacă aveți răbdarea să mă ascultați, aș vrea să vă spun de ce nu am mai continuat-o. Aș vrea să vă povestesc despre doi bărbați, fiecare luptându-se cu propria sa criză personală. Pe primul dintre ei îl cunoașteți destul de bine. Al doilea este un pacient aici. Ei bine, primul bărbat credea că se confruntă cu o criză, dar de fapt el doar încerca să impresioneze pe cineva. Voia să i se recunoască meritele, să fie încurajat, să fie apreciat. Când aceste merite erau amenințate, reacționa de-a dreptul copilărește. Dar cel de-al doilea bărbat se confrunta cu cea mai mare criză în care se poate afla omul muritor, pierderea propriei vieți. Cred că sunteți de acord că cel de-al doilea bărbat avea tot dreptul să fie egoist. În schimb, acesta a ales nu să se gândească la persoana sa, ci la cea a unui frate de-al său. La un frate. Și când primul dintre ei a observat demnitatea și altruismul celui de-al doilea și-a dat seama cât de meschin și de egoist a... am... am... am fost. M-a făcut să văd lucrurile mai clar decât le-am văzut vreodată. Dumnezeu nu ne-a lăsat aici pentru a primi acea mângâiere de apreciere. Ne-a creat ca să poată fi aici El însuși, pentru ca El să poată exista în viețile celor pe care i-a creat după chipul și asemănarea Sa.
replică din filmul serial M.A.S.H.
Adăugat de Huzlău Alina Cristina, Mttlc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Graham: Mai am un scenariu pentru tine.
Amanda: Ce bine.
Graham: Te iubesc. Îmi cer scuze pentru dezvăluirea foarte directă, dar oricât de complicat ar fi acest lucru, sunt îndrăgostit. De tine. Și nu simt asta doar pentru că pleci, și nici pentru că e un sentiment plăcut care, că veni vorba, chiar este, sau era înainte să te înfurii așa. Nu-mi pot da seama de logica acestui lucru, știu doar că te iubesc. Nu-mi vine să cred de câte ori spun asta. N-am crezut că voi mai simți asta vreodată, așa că e aproape incredibil. Dar îmi dau seama că vin cu o ofertă 3 la preț de 1. Și poate că la lumina zilei ambalajul meu nu este chiar așa de minunat, dar, în final, știu ce îmi doresc, iar asta e un miracol în sine. Și tu ești ceea ce îmi doresc.
Amanda: Nu mă așteptam la "te iubesc". Poți să nu mă mai privești așa? Încerc să găsesc cuvintele potrivite.
Graham: Cred că dacă răspunsul evident nu îți vine imediat în minte, atunci am putea vorbi despre altceva. Cum ar fi despre cât sunt eu de ridicol. Îmi aduc aminte faptul că mi-ai promis că nu te vei îndrăgosti de mine. Ar fi trebuit să fiu mai atent.
Amanda: Nu am mai întâlnit până acum un tip care să vorbească la fel de mult ca mine. Dar pentru moment, nu mai vorbi.
replici din filmul artistic Vacanța, scenariu de Nancy Meyers
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Barton Keyes (după ce Norton, șeful lui, a încercat fără succes să convingă o clientă că soțul ei s-a sinucis): Știi, ți-ar prinde bine să te uiți puțin la statisticile privind rata sinuciderilor. Ai putea învăța câte ceva despre asigurări.
Edward S. Norton: Domnule Keyes, eu am crescut cu asigurări.
Barton Keyes: Mda, la recepție. Ai citit vreodată un raport actuarial? Să știi că există trei volume numai despre sinucideri pe categorii: rasă, culoare, ocupație, sex, anotimpuri, momentul zilei; după modul de acțiune: prin otrăvire, împușcături, înec, aruncări; după tipul de otravă: corozivă, iritantă, cu acțiune sistemică, în stare gazoasă, narcotice, alcaloide, proteine și așa mai departe; sinuciderile prin aruncări de la înălțime, în fața trenurilor, sub roțile camioanelor, sub copitele cailor, din vapoare. Însă, dle Norton, nu există nici măcar un singur caz de aruncare din ultimul vagon al unui tren în mișcare. Și știți ce viteză avea trenul pe unde a fost găsit cadavrul? 15 km/h. Cum ar putea cineva să sară dintr-un tren care merge cu viteza asta și să-și imagineze că va supraviețui? Nu, dle Norton, nu se poate. Ne scufundăm. Și vom fi nevoiți să plătim pe nas...
replici din filmul artistic Asigurare de moarte, după James M. Cain (24 aprilie 1944)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai: Domnule director, dar uniformele noastre? Ar trebui să le purtăm mereu în timpul misiunii? Și-n acest caz, doar acestea pe care le avem, nu ne-ar fi deloc de ajuns; s-ar deteriora...
Traian: Tinere, bineînțeles că nu veți avea doar aceste uniforme; pe acestea le-ați primit acum, ca să vă deosebiți de restul angajaților Institutului. Dar pentru misiune, se va asigura, pentru fiecare dintre voi, cu toate accesoriile necesare, un număr de 500 de uniforme, identice cu acestea, pe care le veți depozita în navă în zilele următoare. Nu știu dacă le veți purta mereu, dar ar fi de preferat, pentru a lăsa măcar impresia unui echipaj serios, să le purtați în majoritatea timpului, cu excepția sărbătorilor legale, a zilelor voastre onomastice, a sfârșiturilor de săptămână, sâmbăta și duminica, sau cum veți considera voi, după un program pe care-l veți stabili de comun acord, împreună cu comandantul vostru. Bineînțeles, nu veți dormi în uniforme, iar în scopul acesta, vi se vor asigura și pijamale, în număr de 500, pentru fiecare; acestea nu vor fi identice vi le puteți alege. Dar am spus că despre aprovizionare nu vom vorbi în această ședință, deci, vom stabili exact cu altă ocazie tot ce este necesar, chiar și în cazul obiectelor vestimentare. Pentru uniforme însă, s-a dat deja comanda, iar când vor fi gata, vor fi aduse și urcate la bord. Veți avea, deci, destule uniforme; 501 pentru fiecare, cu acestea pe care le purtați acum. Și ar fi de preferat să păstrăți cel puțin câte un rând de uniforme nou-nouțe, pentru fiecare, pentru momentul întoarcerii; ar putea fi acestea de acum, sau altele, dintre celelalte 500...
Mihai: Am înțeles.
Maria: 500 de uniforme pentru fiecare? Uau...
Traian: Dacă voi credeți că nu vă vor fi de ajuns, spuneți doar și vom mări imediat comanda.
Nistor: Cum să nu ne ajungă, dom' director?
Traian: Bine. Deci, am lămurit și această situație.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Dar nu vă temeți, domnule, de dimineață, fiica dumneavoastră va pleca spre Institut cu cei doi body-guarzi, iar aceștia vor fi aici, prezenți la datorie și în acest sfârșit de săptămână, sâmbătă și duminică.
Lia: Grozav! Mie mi-ar fi convenit mai mult fără ei; acum, datorită lor, va trebui să stau două zile doar închisă în casă. Frumoasă modalitate de a-mi petrece week-endul.
Valeria: Scumpo, tu întotdeauna stai în casă în week-end, de obicei.
Lia: Mamă... Poate că de obicei stau în casă, dar în acest week-end aș fi putut ieși cu noii mei colegi, însă cu body-guarzii aceia după noi, sigur nu vom ieși nicăieri; am fi caraghioși așa, sub escortă.
Lucian: N-aș putea afirma cu siguranță că dom' director ar fi de acord, dar poate aș reuși să-l conving să ne scape de escortă în acest sfârșit de săptămână, pe toți.
Virgil: Mai bine nu, tinere; lasă lucrurile așa cum sunt. Doar nu crezi că domnul director s-a chinuit degeaba să vă găsească fiecăruia câte doi body-guarzi.
Lucian: Dânsul nu s-a chinuit deloc; a semnat doar un contract cu o firmă de body-guarzi profesioniști. De restul amănuntelor s-au ocupat cei de la firmă. Bineînțeles, a pus și dânsul câteva condiții și a fost de acord cu tariful cerut de cei de la firma respectivă.
Virgil: Tocmai; a făcut totuși niște eforturi pentru a vă asigura vouă protecție zilnică până pe 27 iunie; body-guarzii sunt bine plătiți, au niște tarife...
Lucian: Nu, domnule Stancu. Din punct de vedere financiar, efortul de a-i plăti pe body-guarzi a fost minim. Efortul cel mare urmează de acum încolo, pentru a ne asigura tot ce ne va fi necesar în următorii ani. Vor fi niște cheltuieli monstruoase, iar toate vor fi făcute din bugetul Institutului. În plus, dom' director mi-a spus să nu ne zgârcim, pentru că nu vrea să ne lipsească nimic; ne pune totul la dispoziție.
Virgil: Asta-i bine! Se vede că dânsul ține tare mult la tine, iar acest lucru pare a fi și în avantajul colegilor tăi; îmi place să știu că fiicei mele îi va fi bine și nu-i va lipsi nimic din ce și-ar putea dori în următorii ani; e un sentiment liniștitor.
Lucian: Desigur, domnule.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!