calvar

Dacă vrei...

Dacă vrei să ţi s-arate
îngeri albi, strălucitori,
vino să-ngenunchi la rugă
lângă oi, lângă păstori...

Dacă vrei să vezi aievea
stele sfinte şi minuni
vino să-nsoţeşti pe cale,
ca un mag, pe magii buni...

Dacă vrei să afli taina
dragostei fără hotar,
vino să privim în staul
şi, din staul, la Calvar...

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personaje şi eroi

Ele trăiesc în mod imperativ
Si duc în cârcă strictul necesar
Un gând mă-ncearcă obsesiv
De ce apare peste tot avar?
Atât de mult eroul negativ
S-au înmultit şi asta-i, clar
Acei care combină abuziv
Subit apare un iterimar,
Acţionînd şi el conspirativ
Cu un discurs duplicitar;
Ca să seducă decisiv
Se protestează în zadar
Şi totuşi pare excesiv,
Cum evităm acest calvar?
Răspunsul mi se pare evaziv.

poezie de David Boia (24 ianuarie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegerea lui Iosua

Iosua, generalul credincios,
Adesea se pleca în rugăciune,
Dar îşi făcea şi partea lui, voios,
Nu aştepta mereu numai minune.
Chiar dacă eşti un tânăr ca Iosua
Şi ţi-a pus Domnul sarcina în spate,
Să nu te temi, căci El te va susţine,
Aşa cum pe Calvar le-a dus pe toate.

Nu tremura, nu tu conduci, ci Domnul,
Şi nu te îmbăta de-ngrijorare.
Ia-ţi sarcina şi poart-o cu credinţă,
Căci El îţi iese în întâmpinare.

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etern

Marea mea iubire, enormul meu calvar,
Veşnicul aliat, eternul adversar,
Tandrul meu iubit, temutul meu barbar,
Superbul vis frumos, groznicul meu coşmar.

Marea mea iubire, enorma mea povară,
O zi rece de iarnă, o zi de primăvară,
Cea mai dulce fiinţă şi cea mai amară,
Mă vindeci de tristeţe, tot tu o faci să doară.

Marea mea iubire, enormul meu chin,
O lavă fumegândă, un pârâu cristalin.

Marea mea iubire, enormul meu infern,
Se spulberă-n zori visul dar tu rămâi ETERN.

poezie de Denisa-Maria Ilie din Vocile Eutherpei
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea mea cumplită

Candelabrul a murit,
la fel şi lumina din geam...
Iar ceasul mi-a murit
şi-a mai trecut un an...

Fotoliul dezmembrat,
dulce calvar din aşchii,
locul cel mai curat
pentru ale mele labii.

Caietul ars de foc
îşi cere viaţa înapoi,
dar în suflet nu mai e loc
Numai pentru furtuni şi ploi.

Pix cu pastă putrezită,
mulţumesc că mi-ai slujit.
Îmi pare rău că nu rezist,
Şi că moartea n-a murit...

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Ionuţ Pascan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul încălzirii globale

O veste rea aleargă pe Pământ:
Regatul vechi al ursului polar –
Tărâm de nopţi cu ger cumplit şi vânt,
Cu munţi de gheaţă, piere în calvar!

De-a omului industrie-n avânt,
Planeta-ntreagă s-a-ncălzit amar...
Se stinge stirpea ursului polar,
Iar vestea rea aleargă pe pământ!

Nădejdea ne e doar la Cerul sfânt
Să stăvilească noul avatar,
Că fauna imensului gheţar
Nu poate-avea un alt aşezământ...

Ce veste rea aleargă pe Pământ!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnia

Ca în fiecare vară, insomnia
Invadează-n forţă România.
Şi pe mine recent m-a lovit
Deloc nu am mai dormit.
Nopţile sunt un real calvar,
Timpul simt, trece-n zadar.
Iar când pun capul pe pernă
Vin mulţi tânţari în "scenă".
Cu multă determinare şi tact
Joaca exemplar în al lor act.
Încep şi-o "superbă simfonie",
Noaptea devine-o nebunie.
Şi poate părea cam ciudat,
Dar oare-o fac intenţionat?

În orice caz, sunt insomniac,
Oare găsesc eficientul leac?

poezie de Alina-Georgiana Drosu (11 iulie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 88

Când o să-mi spui cândva că sunt meschin
Şi meritul o să-mi dispreţuieşti,
În contra mea eu o să te susţin,
Dându-ţi dreptate, chiar dacă greşeşti.
Eu slăbiciunea mi-o cunosc deplin
Şi pot pleda oricând de partea ta
De vicii-ascunse pot să spun că-s plin,
Dacă m-alungi, respect vei căpăta.
În acest fel, o să câştig şi eu,
Căci chiar dacă iubirea mi-am smerit
Acest calvar nu o să-mi fie greu,
Slăvindu-te, eu dublu o să profit.

Sunt doar al tău şi te iubesc cât pot
Şi ca să ai dreptate, sufăr tot.

poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasma nopţii...

Mireasma nopţii plină de jăratic,
îmi otrăveşte sângele în vene,
singur sunt astăzi şi văratic,
astept să curgă timpul mai alene...

Nu te mai caut, să cuget uneori,
e un calvar ce trupul îmi străpunge,
ce linişte e când nu mă-mpresori,
şi dorul tău nu mă ajunge...

În urma ta doar pulbere şi fum,
în ochii mei regrete efemere
şi taina nopţii ne sărută - acum,
în goana ei îşi ia la revede.

Iar am plecat spre lungă pribegie,
şi nopţile vor fi pustii de azi,
nu mai rămâne nici o mărturie,
doar luna ce colindă printre brazi...

poezie de Sergiu Boian (septembrie 2013)
Adăugat de Sergiu Boian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti pionier, om temerar

Ca-n zbor măiastru de acer,
Pe-aripi ridici înaltul cer,
Şi scuturându-te de lest,
Urci alte culmi de Everest.
Cu gheare, dinţi, te-agăţi de munţi,
Izbânzilor să le-ntinzi punţi
Şi cu frânghia prinsă-n brâu,
Dai viselor năstruşnic frâu.
Eşti pionier, om temerar
Şi-ai înfrunta orice calvar,
Să cucereşti un vârf al tău
Până nu te afunzi în hău.
Înaintând prin aspre vremi,
Ca un soldat beteag blestemi,
Dar vei atinge 'nalte stânci,
Icnind, târându-te pe brânci.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!