borcan

Bunica

Cu gândul ei aiurea dus
Se-mpiedica de noi,
Părea un soare la apus
Şi dintre astre mai presus
Ne-ntunecat de ploi.

Paltoane aranja-n dulap
Le mângâia a mia oară;
Nepoţii îşi făceau de cap
Când în galop, şi când la trap,
– Împieliţaţior, ieşiţi afară!

Nostalgic, se uita blajin,
Şi se-nchina în sine;
Copiilor li se părea un chin
Până aflau, ca pe-un destin,
Dulceaţa unde-o ţine

Vai, dispărea câte-un borcan,
Cu seva-nmiresmată

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Şt.O. Iosif
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul rece

Curgea timpul miere din borcan
adică stup pângărit...
Curgea drumul de asfalt negru
prin câmpul părăsit...
Curgea un lichid lăptos spre cer
şi ploi de dimineaţă
coborau mantia de toamnă
peste sat,
din copaci prinşi în balamuc...

Cântul rece al nopţilor ce vin
se aşeza lin prelung din lemn,
că la nunta lor,
s-a sădit o stea,
că din stele mii,
multe sunt departe,
şi lumina lor se coboara încet
să plângă niţel pe drumul mişel...

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privirile ca florile ne ard

Ne-a înflorit timpul în
palme
şi privirile ca florile ne ard
printre atâtea cuvinte ce ni se
aştern la picioare
gata doar
de a fi culese pe prima pagină a zâmbetului tău

nu vezi
a înflorit poezia
urmărind mugurii aceştie de cuvinte
şi fiecare idee
sosită abia

şi timpul
la fiecare ne încape în
buzunarul de la cămaşă
când călcăm pe ziare
ticsite de cuvinte
ca un borcan de

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (7 iunie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

în apartamentul meu

care înghite bani în fiecare zi
joc şah cu puricii strânşi
într-un borcan cu untură
de balenă de uns spinări de pui
dezgoliţi dimineaţa de vântul
de la est spre vest
mă uit în oglindă şi văd colţul
drept plin cu păianjeni-meduză
mut pionul împingând încet
două pătrăţele cum scrie
la gambitul damei şi mă trezesc
cu puricii plini cu untură patinând
pe tablă i-a părăsit norocul

în apartamentul meu se întâmplă
lucruri ciudate la gura sobei frumos
arcuite în seri târzii şi goale
de sentimente arse-n vatră
din visul meu sar scântei-scântei

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

mi-ai spus mai demult
că şi roboţii pot construi oameni
nu te-am luat în seamă atunci
mi-am văzut conştiincios
de spălatul rufelor

(am văzut într-un tutorial
că dacă le pui într-un borcan
se usucă mai repede)

prostul de mine

voiam să te impresionez
cu ceea ce ştiu să fac

aveam mâncarea pe foc
ştiam să şi gătesc
aveam setările din fabrică
îmi făceam update-uri des

[...] Citeşte tot

poezie de Emanuel Pătrăşcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce spune bunicul şoarece

Luna-i regina sfântă-a huhurezilor.
Ea ţine închis păsăretul cel holbat
Într-un borcan până amurgul serii;
Apoi, îi dă drumul la vânat.

Buhele se reped spre noi
C-un fâşâit care-ţi dă fiori
Şi fără milă-nhaţă fetiţele naive
Şi şoriceii neascultători.

Aşa că prindeţi-vă de raza lunii,
Rugaţi-vă şi-i cereţi îndurare:
Lasaţi-i ofrandă brânză verde
Printre copaci cu frunze rare.

Nu chiţăiţi noaptea deloc, copii,
Şi nu mai roadeţi uşa la afumătoare:
Astfel regina bufniţelor ne va iubi
Şi nu va mai trimite-acele zburătoare.

poezie de Vachel Lindsay, 1879 -1931, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Summertime sadness

Şi uite aşa a trecut vara,
apoi
răceala întâmplătoare a inimii tale,
zumzetul de oameni închişi în supermarket
- insecte dezorientate în borcan s-a stins,
marea dezamăgire şi plânsul înăbuşit în mască,
sârma ghimpată din piept
şi planta copilăriei mele deodată.

Au mai rămas doar câteva biluţe de soare jucându-se pe pielea mea uşor malignă.
Câteva râsete de declanşat,
câteva minţi de deschis.
Multe, multe rochii nepurtate şi cerceii de topaz care n-au strălucit în lumini de festival,
în dinţii tăi de lup,
în oglinzile liftului care cobora în pericol.

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu puteam să înţeleg cum era cu putinţă să nu mai fie. Ce avea să rămână din felul în care deschidea ea un borcan, ca un percuţionist dintr-o orchestră atunci când atinge un trianglu, cu o singură mişcare precisă? Din scântăierile roşiatice ale părului ei în timpul verii. Din mătuşa care servise la Ypres. Eu eram cea care avea toate astea acum, ca pe un braţ de fluturi. Cine altcineva mai ştia că pusese oglinzi pe acoperiş, că filmele ei preferate erau Doctor Jivago şi Breakfast at Tiffany's, că dintre culori prefera albastrul-indigo? Numărul ei norocos era 2. Alimentele pe care nu putea să le mănânce erau nuca de cocos şi marţipanul.

citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nici un răspuns la marea mea de cuvinte
Nici un oftat mai larg decât al inimii păcat
Eu sunt un ocean de emoţii sau poate mulţimea aparenţelor
De ce nu vrei să mă-nconjori cu flori şi sărutări?
Eu, am să culeg visul tău, aripa şi destoinicia unei minţi neobosite
Îi voi pune inimii un cadou la poştă
Poate că va ascunde alte inimi printre colete rătăcite
O lume, unde se scrie mult şi se descrie cu amănunte cele mai urâte sau intime momente
Indecizia mea e una... Prostia ta e sora.. Adormită de vântul de primăvară
De ce vrei să mă-nchizi într-o şină de cale ferată?
De ce? De ce-ul devine un mod de aruncat cu noroi într-un borcan strălucitor ca un diamant.

poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertate

Mă întrebam dacă oamenii liberi sunt accesibili
Dacă se opresc să stea cu tine de vorba şi să te mângâie
Eu dacă aş fi liberă aş alege să nu fac
Mare parte din lucrurile pe care le fac acum
Eu dacă aş fi liberă nu aş trăi ca o sirenă într-un pahar cu apă
Libertatea de care mă bucur acum
Şi cu care nu ezit uneori să mă mândresc
Seamănă cu cea a unui peşte într-un borcan închis ermetic
Şi aruncat între talazuri
Prin sticla borcanului se văd mii de ochi roşii
Din care tâşneşte frustarea unor idealuri marine ratate
Puterea ochilor roşii nu omoară peştii
Îi chinuie scoţându-le mental solzii
Unul câte unul

poezie de Ancuţa Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!