avant

Cu gândul la Mihai

Pe prispa casei noastre pustii
Te-aştept, Mihăiţă, să vii.
Fantomele dansează în delir
Tangoul "Avant de mourir".

Fantomele sunt cei ce-au fost ieri
Şi părinţi, şi mătuşi, şi chiar veri.
Mă-nconjoară cu umbrele lor
Umplându-mă de jale şi dor.

Mă'nconjoară şi parcă mă cheamă...
Fugiţi! Nu nu le iau în seamă
Şi pleacă de-odat' fără veste...
Dar, casa, vai, nu mai este...

Doar tu, Mihăiţă, rămâi,
Cu frăţia noastră dintâi,
Cu viaţa sclipind în privire,
Aşa te voi ţine-amintire.

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însetări rebele

În inima mea cu însetări rebele
Se-nalţă cerul iubirilor de stele
Pline de sens, de-ndurare şi mize,
Pe-aripi de zboruri măreţe şi vise.

În inima mea ardem pe rând
Săruturi şi şoapte în falnic avânt,
Pe firul împlinirii învoim ades
Veşniciile să cânte-n univers.

Iubirea să dăinuiască-n viaţă,
În raza de surâs de dimineaţă,
Lăsând cupa florii de nu-mă-uita
La gura însetată de inima ta!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Praguri

În susul apei, într-un spasm de os
Şi peştii-n arcuiri de curcubeie
Pe solzii lucii prind câte-o scânteie
Din drumu-acesta lung, primejdios.

Striviţi de pietre, carnea le tresaltă,
Se încordează şi îşi iau avânt:
Mai trece-un prag împuţinatul cârd,
Spre un izvor din lumea cealălaltă.

Ajung câţiva şi mor dup-o secundă,
Lăsându-şi icrele-n fecunda undă.
Alt roi de peştişori o ia la vale,
Ca mâine să refacă aspra cale,

Sfinţind cu moarte crudul adevăr:
Mereu cum curge valul - şi-n răspăr.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete

Cum este sufletul meu
Un sentiment o trăire
Văd în noapte mai târziu
Durere şi multă iubire

Suflet albastru purpuriu
Rază de lumină sclipitoare
Printre stele eu te înscriu
Vibrantă undă vrăjitoare

Pieptul loc de aşezământ
Călător până în bolta de cer
Cu aripi ce zboară cu avânt
Ca un abur ce a ieşit din eter

Dezlegarea iubirii de carcasă
Transformă durerea-n dorinţă
Suflete tu la mine eşti acasă
Loc de răgaz suspin şi odihnă

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete

Cum este sufletul meu
Un sentiment o trăire
Văd in noapte mai târziu
Durere si multă iubire

Suflet albastru purpuriu
Rază de lumină sclipitoare
Printre stele eu te inscriu
Vibrantă undă vrăjitoare

Pieptul loc de aşezămînt
Călător până in bolta de cer
Cu aripi ce zboară cu avânt
Ca un abur ce a iesit din eter

Dezlegarea iubirei de carcsa
Transformă durerea n dorinţă
Suflete tu la mine esti acasă
Loc de răgaz suspin si odihnă

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu în diagonală

Scriu în diagonală,
adun gândurile rămase neauzite,
neadormite migrând orb.
Un avânt nebun toarce necontenit
în a deşira saltul din monotonie
rostogolindu-l metalic, puternic,
limpede, trecând prin ziduri.

O veşnicie pare chinuitorul ceas al serii
cu tic-tacul lui hărăzit înecării.
Ştiu că ora aceea va fi rapace
gonind continuu,
repezi sarabande vor dansa
şi doar o zbatere de frunze arzând
va persista, căutându-mă.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e un lucru mare

Iubirea l-a acaparat
O ştie Sile mai demult,
Şi-atunci cuprins de-un vast tumult,
Gonflabilă şi-a cumpărat
Cu ea nu vrea a fi ingrat
Îi duce flori, ca "omul cult",
La medic merge la consult
Când dânsa nu l-a excitat
Dar, altfel nici nu se putea,
Se plictisi curând de ea
Atunci, vreo zece cu avânt
Gonflabile şi-a cumpărat
Şi zicem toţi pe drept cuvânt,
Că Sile-i un afemeiat!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 86

Să fie versul lui ca pânza-n vânt
Ce vine către tine ca spre pradă
Cel care-a domolit al meu avânt
Făcând ca mintea mea să nu dea roadă?
Oare-al său duh, de duhuri inspirat
Să scrie minunat, m-a prăpădit?
Nu, că nici el, nici cei ce l-au urmat
Nu-s vinovaţi c-am versul buimăcit.
Nici el, nici acel duh prietenos
Ce-l amăgeşte noaptea că-i isteţ
Nu m-au făcut să tac neputincios;
În faţa lor rămas-am îndrăzneţ.

Dar când în versul lui te-ai cuibărit,
Abia atunci al meu s-a moleşit.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul

Ce schimbătoare e la munte
Lumina; cât ai scăpăra,
Un curcubeu a-ntins o punte
Din casa mea pân’la a ta.

Şi-un gând, un gând nebun îmi vine!
- Aşa-s poeţii uneori –
Să mă avânt până la tine
Pe puntea asta de culori.

Cu fruntea de lumini brăzdată
Să urc tăriile cereşti
Şi, când nici nu te-aştepţi, deodată
Să-ţi bat cu degetu-n fereşti…

Dar când să urc, frumoasa punte
S-a dărâmat, - ş-acuma norii
Au tras perdeaua cătră munte:
Nebuni sunt, Doamne, visătorii!

poezie celebră de Dimitrie Anghel
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi

negri pe tine poposesc cu poftă
nebună zeitate cu trup de havană
împrăştiind miros discret de iasomie

se zgâiesc cu avânt ciudat de flintă
cu fitilul aprins de frânturi de iubire

prima dată au stat pe gleznele pătate
de vise care se scurg atipic în pat

doi ochi negri privesc indiscret genele
rimelate cu discreţie de-un gând trecut
prin roua dimineţii strecurată prin pereţi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!