Poezii despre Mireasa ïżœntre stele, pagina 5
Seară mediteraneană
Faruri ghicite
pe mare dau semn.
Viespii se-nchid în
cristale de lemn.
Se strânge în țărnă
de nu știu ce chin,
ca o mână crispată,
amarnicul spin.
Adie sud cald
prin urnele sparte,
prin sângele meu,
prin fluier departe.
Din Hades cântând
privighetorile vin,
s-așază pe masă
'ntre pâne și vin.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1931)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Edenul tău
Sunt umbre de crânguri ce-mi umblă prin gânduri,
Ce urcă coboară în muguri de seară,
O seară a lunii -oglindită în ape,
În apele care- au uitat să adape.
Sunt ceruri de stele, pierdute, rebele,
Uitate în ochii speranței predate,
Senini prima oara dar care- au murit,
Când visul uitării din ei s-a ivit.
Sunt coase tăioase ce rup rădăcini
De suflete blânde și muribunde,
Ucid flori și iarbă și toarnă venin
Pe rana vâltorii din anii ce vin.
Superba trăire leșin, nemurire,
Ne frânge ființa trădându-și dorința,
Închide-mi tăgada-n cămașa de forță,
Aprinde-mă dragoste ca veșnică torță,
[...] Citește tot
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vreau război...
Nu vreau război, că nu mai am ghiulele,
Deși sunt pentru asta instruit,
Azi "răul" zboară, chiar și printre stele,
Vreau liniște și pace, un suflet liniștit.
Căci tu ești dintre toate, Steluța cea aleasă,
În ochii mei apari, Simbolul veșnic sfânt,
Te chem să vii, să-mi fii a mea mireasă,
De-a pururi împreună, s-avem un legământ.
Nu vreau război când am pierdut bătaia,
De și sunt mai puternic, cum nu-ți vine să crezi,
În minte am credința, în suflet e văpaia,
Ce-adesea te îmbie să vii și... O să vezi.
Nu vreau război, că nu mai am ghiulele,
Deși sunt pentru asta instruit.
Hai să zburăm, s-ajungem printre stele,
Poate acolo vom avea, un suflet liniștit.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (3 iunie 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Parfum de seară
Hai, vino, gândurile-s moi,
Castanii m-au bătut pe umăr;
Împarte frunzele la doi,
Ce de emoții pot să număr!
Ce de sclipiri pe ochii tăi,
Ce de fior pe-a mea vorbire,
Hai, zăpăcește-mă cu zbor,
Să fiu al înserării mire!
Și tu să fii mireasa orei,
Parfum secundelor rebele,
Nu te opri, tandră femeie,
Cât încă-s tatuat cu stele.
Și-mi cade seara pe sprâncene,
Cu taină mă aprinde luna,
Și simt miros de sânziene
În părul tău de totdeauna!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu taxiul printre stele
Printre stele, printre stele
Cu taxiul a pornit
Muza poeziei mele
Să recite- n infinit.
Sirius a- ntins o rază
Plină- n rime și troheie,
Cerul a întins o vază
Cu trup neted de femeie...
Zborul este către stele
C- un taxi, cristal de- abis,
În cer înălțăm castele,
Pe furiș intrăm în vis!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă un poem iubitei
Cu ochiul candid de poeme,
Plutind cu sufletul spre stele,
Îmbujorat de-atâta vis,
Iubito, alt poem ți-am scris,
Din sărutări catifelate
Ascunse-n văgăuni de noapte.
Din flori de crin, voal de mireasă
Pe chipu-ți, vreau să strălucească.
Cu ochiul candid de poeme,
Dintr-un buchet de crizanteme,
Ți-aș ninge-n păr de abanos
Doar un poem cel mai frumos.
Și talpa eu ți-aș săruta
Și în genunchi, iubita mea,
Aș sta de dor, la căpătâi...
Rămâi în visul meu! Rămâi!
Plutind cu sufletul spre stele,
Nectarul vieții-am strâns din ele...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasa mea, femeie
Mireasa mea, femeie
Cu păr aromitor
Ma lași în de lumina
Din colțul buzelor!
Hai vino, hai odata!
La case sunt păhui;
Mi-e dor de-o pâine coapta,
De ochii tai căprui!
De genele-ți prelunge,
De gâtul tău frumos,
De steaua care plânge
În vârf de tei duios!
Și nu sunt sentimente
Sa te cuprinda des;
Pe șapte continente
Te poarta al meu vers!
[...] Citește tot
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine nu va fi sfârșitul
Este apus de soare
Și-au dăruit iubirea
Cu un amurg în mare
A împlinit menirea
Două suflete au unit
Valul pornit din iubire
O inimă pentru infinit
Împlinită trăită simțire
Ne-am dăruit infinitul
Două suflete a cuprins
Mâine nu va fi sfârșitul
Seara ne vom iubi în vis
Praf din Lună va zbura
Rochie de stele aleasă
Cerul tot se va bucura
Noaptea va fi mireasă
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât de pur, atât de fraged...
... Atât de albe și smerite,
Petale alb-mărgăritar,
Sunt ca Mireasa pregătită
Să se închine la altar.
Atât de pure și gingașe,
Rostesc din adevărul sfânt.
Sunt ca arcușul pe vioară,
Ce note-n alb, Îți cânt'.
Atât de sincere-s întruna,
Ca preaiubita ce o-aștepți,
Să fiți pe veșnicii, doar una,
Pecetluită de Sfintele Peceți.
... Atât de pur, atât de fraged
Atât de alb la sfânt altar,
E voalul de Mireasă îmbrăcată
De Tine, ca un alb mărgăritar...
poezie de Sanda Tulics (4 iunie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoț de stele
De pe cerul rece, înstelat,
am furat un pumn de stele
și pe- un țărm îndepărtat,
am început a mă juca cu ele...
Sta Luna paznic peste boltă,
își număra turma de astre...
Când mă vede, se revoltă,
aruncând fulgere albastre.
Spășit, în noapte mă-ntorc,
scot din buzunar câteva stele,
mintea insistent mi-o storc...
Ce-aș fi vrut să fac cu ele?
N-aș fi vrut să fac nimic cu ele,
am vrut numai să le ating
și am devenit un hoț de stele,
să le fur... cât nu se sting.
poezie de Ioan Friciu (aprilie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!