Poezii despre moarte nu are, pagina 5
Fisa
Ne-nregistrează toamne printre acei iubiți
Care vorbesc prea tare sub teii sărăciți
Si nu se țin de mână și calcă sigur foarte
Pe frunzele lovite de soare și de moarte.
« Priviți-i, spune toamna. Nu se iubesc deloc.
Mi-e milă de aceste perechi fără noroc. »
Si-n timp ce, cruzi și teferi, zâmbim sub luna nouă,
Sărutul se sleiește pe buzele-amandouă.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea
Eu nu urăsc viata, de moarte nu mi-e teamă,
Că ea este lumină puternică si caldă,
Chiar muribundul care în pacea ei îl cheamă
Sub pleoape obosite privelisti noi îsi scaldă.
Dar sufletul se-avântă-n necunoscuta lume
Si-n alte corpuri trece, când poate sti să ierte;
Asa din cupa sacră cu totii bem, anume,
Si niciodată, nimeni, nu poate s-o deșarte.
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu erai frumoasă foarte
tu erai frumoasă foarte,
numai doruri, numai șoapte,
eu eram bolnav de moarte,
de tine nu aveam parte
și mi te zaream departe
ca o necitită carte,
ca amfora fără toarte
și ca-ntregul fără parte.
cine-a zis că ne desparte?
și cine ne pune parte?
suflet dureros de dulce
cu zăbrelele năluce,
nimeni nu ne mai desparte
decât moartea dupa moarte.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (20 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să vezi rîul...
Să vezi rîul lunecînd pe rîuri
iar lumina pe lumine
Oh, ce lacrime senine
cîte ape peste ape.
Să vezi cerul traversînd
numai ceruri înstelate
O, ce moarte în curînd
fi-va-vor departe
Și să-l vezi pe omul tristul
cum își înconjoară bustul
să vezi limba cea secată
și mai cumințește gustul
Totul aleargă pe totul
doar nimica stăpînind
cu o gură mare lată
surîzînd.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Virgula dintre viață și moarte
timpul meu e un autovehicul
cu motor pe lacrimi
din când în când
îi verific vâscozitatea
între degete
precum
nisipul gâtul clepsidrei
ca să-mi pot căra umbra
uneori trecem unul prin celălalt
până la dizolvare
lichidul nu are vâscozitatea zilei
și nu permite nicio trecere înspre mâine
știu doar că
ultima picătură
îmi va contura chipul
pe nisipul dinspre răsărit
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii (2019)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dincolo de veacuri
De dincolo de veacuri
Din mituri de demult,
Întruchipat în gânduri,
Eu nu te mai ascult.
De dincolo de viață,
De dincolo de moarte,
Tu n-ai făcut o dată
Iubirii mele parte.
M-ai zvîrcolit în gheare
De lei și de tirani,
Cerându-ți îndurare
Mi-ai potrivit dușmani.
Destin amar și putred,
Nici nu știi ce te-așteaptă,
Cu tine astăzi viața
În mine se deșteaptă.
poezie de Ilie Căpitănescu (1958)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Latineasca păsărilor
Cânta o privighitoare-n brad.
Ce vorbă lungă!
O sau
I ar fi de ajuns,
un țipăt de ajuns ar fi;
Doamne, minunile tale,
cu un țipăt
O sau
I,
să le rostim s-ar cuveni.
Cânta o privighitoare-n brad
Și, din ceea lume,
cineva răspunde, cineva fără nume.
Întreaga noapte se țesu
dialog de aur între moarte și
privighetoare,
când lin, când mai tare,
ca o întrecere între da și nu.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seara
Cu moarte făpturi de morți
Umpli tu lună
Tăcutele păduri,
Semilună -
Cu blânda-mbrățișare
a îndrăgostiților,
Umbra celebrelor timpuri
înconjoară putrezindele stânci;
Atât de albastru strălucește
Încolo spre oraș,
Unde-n frig și răutate
Un putred trib locuiește,
Îngerul alb
pregătește vremuri întunecate.
În umbra-mbrățișării lunii
Suspinând în golul cristal
Al muntelui lac.
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento
Pe când ninsoarea rătăcește...
In ceasul vremii au bătut
Dureri pe sufletele moarte -
Deși... acestea sunt lucruri din trecut!
Pe când ninsoarea rătăcește...
Din nou, iubiri ce-au dispărut
Trezesc poeții singuratici -
Deși... acestea sunt lucruri din trecut!
Pe când ninsoarea rătăcește...
Ca un tărm necunoscut...
Din nou gândesc ca ești frumoasă -
Deși... acestea sunt lucruri din trecut!
poezie celebră de George Bacovia din Poezii - Editura Tineretului - 1966
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două nume
La fiecare naștere în lume,
Cu fiecare prunc ce li se-arată
Mai pun părinții câte două nume
Și mai deschide moartea câte-o poartă.
La care prea flămândă își așteaptă
Pomelnicul meniul de la nuntă
Și-a doua zi mireasa-i mai deșteaptă
Cu încă două nume noi în burtă.
Ne punem două nume zi de zi
Nădăjduind o moarte mai puțină
Fără să știm ce invitat va fi
Chiar azi, după botez, la noi la cină.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!