Poezii despre mireasa ïżœntre stele, pagina 5
Ține, Doamne, drumurile sfinte!
Ține, Doamne, drumurile sfinte
Maicii mele, bunului părinte,
Ca-n nuntire cu divinitatea
S-aibă forța de-a învinge moartea.
Împărate Sfânt, măicuței mele,
Fă cununi de salcie și stele!
Plânsului ce-n suflet lin se scurge
Dă-i, te rog, har și mireasmă dulce.
Glasul maicii mele strigă-n noapte...
Tu, iubită mamă, ești departe!
Îngeri cu aripi de catifea
Te ascund în ceruri, mama mea.
Îți sărut năframa și mireasă
Vin și-n plâns, acum, m-așez la masă...
Plânsului ce-n suflet, lin, se scurge,
Dă-i te rog, har și mireasmă dulce!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascunsă în noapte
luna e vrăjită albă ca o mireasă
perechea ei e soarele fermecător
în universul dragostei o să-mi fac o casă
cu bărbatul vieții trăiesc sublim amor.
toate naturile se-ntâlnesc în pereche
iubirea curge vesel ca izvorul în munți
timpul cântă în mine o romanță străveche
peste solitudini Eros crează punți.
la răspântii de veac spre un vis mă îndrept
speranța veșniciei o culeg dintre stele
vreau spre cerul magic drumul să fie drept
păstrez în levănțică sentimentele mele.
păstrez credința ca un om înțelept
în noapte ascund bine suferințele grele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima din palma-mi
Vino și pune-ți inima în palmă-mi
S-o spăl în valuri și să o adun
Din firele de rouă și n eu, nisipuri
Mai pură decât este ca acum
Lasă-te-n brațul valurilor mele,
Sărutul brizei calde-am să ți-l dau
Căci tu ești cea mai mândră dintre stele
Iar eu, mireasa mea, să fi, te vreau.
În spuma mării voaluri de mătase
Cu perle să-umpletească viitorul,
Safirul din priviri să-mi învelească
Și să-mi inunde inima și dorul
Să fim noi doi, prolog la veșnicie,
Și infinitu-n noi să se răsfețe,
Căci sufletul nu-i fără speranță-n lume
Cum nu-i în lume loc fără iubire.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Penitență
Penitent în fiecare clipă,
Penitent în fiecare gând,
Astăzi când iubirea se-nfiripă
Mai puternic parcă, ca oricând,
Penitent în fiecare noapte,
Penitent în fiecare vis,
Când surâsuri, sărutări și șoapte
Să rămân cu tine m-au convins...
Să rămân cu tine-o veșnicie,
Penitentă sufletului tău,
Să croim o nouă armonie,
Să pictăm subtil, un alt tablou...
Pas cu pas, în cețuri de săruturi
Către veșnicie să pornim,
Penitenți în propriile-nceputuri,
Cu păcat și fast să ne iubim!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O zbatere scurtă
De veacuri se luptă ce-i Rău cu ce-i Bine -
Un dinte ce roade adânc în destine
Și-i suntem complice dormindu-i pe masă
Umplându-i pohtirea din gura grețoasă.
Mândria grotescă ne poartă departe,
Se umple lăuntrul de vise deșarte
Și mila-i Acolo, în Ceruri, acasă
Și-atât de săracă s-o-mbraci în mireasă!
Ne scaldă iubirea-ntr-o rază de soare,
Cu rele și bune în trup care moare ;
Toți puii-s cu pace cât stau în găoace,
Dar creasta se-nalță și Răul se coace...
Deasupra sunt stele divine și-i lună
Și ziua e soare ce știe s-apună ;
Așa e de veacuri și veacul e-o clipă
Iar omul o zbatere scurtă de-aripă...
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împlinire
Aș vrea să dorm în patul tău
să nu ne vadă luna,
aș vrea să fiu al tău flăcău
până mai totdeuna.
Aș vrea să stau la pieptul tău
să mă sufoc în perne,
aș vrea de-atâta bine zău
să mă săruți pe gene.
Aș vrea mireasă să îmi fii
să mă cuprinzi în brațe,
aș vrea așa în orice zi
să nu mai știu de-i noapte.
Mă lasă să te simt acum
cât ești de călduroasă,
să-ți simt minunea de parfum
de flori de chiparoasă..
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e teamă să adorm
Departe mi-e somnul în noaptea pustie,
Plutesc în neliniști, în albul ei rece,
Năvalnic dă gândul s-aștern pe hârtie
Ceva despre dorul încins ce nu-mi trece.
Mi-e frică s-adorm, să nu mă chinuie-n vis
Singurătatea ce-ar vrea să mă cuprindă,
Zburăm, să ne visăm pe-un țărm de paradis,
Pe mări albastre iubirea să se-ntindă.
Ne-arunce marea în valul desfătării,
La sânu-ți cald să mă apropii, să mă strângi,
Voal de mireasă va țese spuma mării,
Din ochii tăi senini tristețea s-o alungi.
Licăre stele pe-a cerului cărare,
O salbă-ți împletesc și facem legământ,
Călăuză s-o alegem pe cea care
Își va dori să ne mai țină pe pământ.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a rupt un zăgaz
S-a rupt un zagaz
În sufletul meu
Când Tu mi-ai ieșit înainte
Mi-ai dat un răgaz
Și-apoi Dumnezeu
M-ai pus să-Ți slujesc în cuvinte.
Credința mi-ai dat
Putere să-Ți fiu
Copil răbdator și cuminte
Din moarte salvat
Puternic și viu
M-ai pus să-Ți slujesc înainte.
Ardeau în ceruri sus
Atât de multe stele
Te căutam, Isus
Nu ajungeam la ele.
Mă luminau și blând
Mă mângâiau pe frunte -
[...] Citește tot
poezie de Adriana Cristea (27 iulie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au înflorit castani, mireasă!
În cer au înflorit castanii, mireasă cu argint în păr
Și ninge praf de ploi de stele în somnul greu, apăsător.
Eu te-am ales din veșnicii să-mi fi alături, te iubesc!
Tu ești mireasa vieții mele! Să fiu cu tine îmi doresc!
Ți-am pus în păr, din cerul zilei, cunună de argint de stele,
La umbra tâmplei tale albe, o lacrima să fiu... Miresme
Să-și curgă plânsul peste tine, să-mi ude tâmplele fierbinți,
Să ne iubim o veșnicie, noi doi, ca doi copii cuminți.
Dar somnul meu e doar o umbră a ultimului sentiment,
Se scutură de dor castanii, în vis, iubito, te aștept!
Altar ni-i doar promisiunea de-a ne iubi nelimitat,
Și-n gânduri voalul tău, mireasă, pe fața mea s-a așezat.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia de stele
Cad nopți în picături curbate
ferestrele-n lună apun
se sparg și piatra mi se zbate
iar ceru-n tine este brun
Mă plimb cu norul și în gleznă
aștern o ceață-n albul pielii
mireasă să îmi fiu și beznă
în pasul ce apune serii
Cobor în pleoapa ta și-mi pare
că îmi visează stâng piciorul
și-adorm în leagăn felinare
ce trag în cântece oblonul
Aveam ochi în priviri și-o sferă
ne mai înconjura minutul
căci azi doar ziua mai diferă
și trage peste noi tot lutul
[...] Citește tot
poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!