Poezii despre limba romana, pagina 5
În limba română
Fratelui ucrainean de
crez și suferință Ion Dumeniuk,
căzut în marea bătălie pentru limba română din Basarabia
De m-a prinde vreun dor de-al cocorilor zbor,
Îmbrăcat ca ascetu',-n târsână,
Îmi voi pune-n boccea o baladă și-un nai
Să m-aline în limba română.
Lângă mare de-o fi să mă fure-ntr-o zi
Din genunile apei vreo zână,
Pizmuiți-mă, frați, ori destinu-mi deplângeți
În duioasa mea limbă română.
Când s-a da la hotare bătălia cea mare
Și-oi sta scut pentru-a Țării țărână,
Voi urați-mi să vin nu pe scut, ci cu scutul
Și doinind tot în limba română.
De va fi să-mi trădez al strămoșilor crez,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Mătcaș din Surâsul Giocondei (1997)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima ne-o româniți!
La mulți ani, românătate!
De prin cele patru zări,
Cei plecați așa departe,
Cei de peste mări și țări.
La mulți ani, românătate!
Înecați de dor și jale;
Am dat scumpa libertate,
Unde-i Horia să se scoale!
La mulți ani, românătate!
Osândiți până la moarte;
De la fiică scumpă, frate...
Nu mai este libertate!
La mulți ani, românătate!
Cei cu inima română
De pământ legați și poate...
Mai iubesc glia străbună.
La mulți ani, români departe
Care-o muști pe nedreptate;
Ai ales să -nduri de toate,
Și-ai lăsat părinți și frate.
[...] Citește tot
poezie de Elena Buldum (30 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba noastră
Limba noastră cea română -
Rai mergând cu noi de mână,
Munți și ape, și pământuri,
Calde zări din patru vânturi.
Și pustiu, și oază vie,
Suflet de român ce-nvie
Patria ce-n veci nu moare -
Cânt de paseri călătoare.
Iarbă grasă ce foșnește
Limba ce ne îngerește,
Crucea moșului străbun -
Ritmul inimii de-alun.
Voci de pene și condeie
Înmuiate-n curcubeie -
Foc ce scânteie ades
Glasul lumii cel ales.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe A. Stroia (26 august 2013)
Adăugat de Gheorghe A. Stroia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost eroi și vom fi încă
Dacă peste țara sfântă,
Norii-întunecă pământul,
Ne ridicăm ca o stâncă.
Ăsta ne e jurământul.
Am fost eroi și vom fi încă.
Iar vița noastră e română.
Suntem mai tari decât o stâncă.
Vântoasele nu ne dărâmă.
Ne mândrim cu nația română.
Cu-acest popor de neclintit.
Vom apăra țara străbună
Și toate câte-am moștenit.
Vrem pace cu popoarele.
Le acordăm prietenie.
Dar apărăm hotarele
Când ne vorbesc cu dușmănie.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (30 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba Română
Limba română sunt eu!
Am fost zămislit de părinți
În limba română.
Fiecare celulă a ființei mele
Pământene,
E plămădită în grai românesc.
Până am ieșit la lumină,
Am început a-l șopti,
Odată cu prima picătură de sânge
Pornită să ducă viața și limba
În celelalte alcătuiri
De le zicem celule sau inimă.
Apoi... am gângurit primii pași,
Laptele ce l-am supt
Și brațele de gâtul mamei
Au fost în limba română.
Limba română nu se învață.
[...] Citește tot
poezie de Virgil Răzeșu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iată cum se poate mărturisi dragostea fata de neamul nostru si limba română intr-un grai simplu dar plin de sinceritate. [...] | Citește tot comentariul
Poezie interactivă
Cartea mea cică e marfă
și-au pus-o deci sus pe raft
de-acolo cântă la harfă
al meu înger pus pe caft
N-am ce căuta pe raft
raftul meu poftim e mâna
ea-mi șterge visul de praf
potrivind pe ceruri luna
Raftul meu poftim e mâna
ea poate cânta la harfă
prietena mea limba româna
prieteni nu este marfă
Luna doarmă sus în rafturi
poezia mea zguduie paturi
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Limba noastră
Limba noastră e dulce
Ca fagurul de miere,
E măreață și frumoasă
Ca luceafărul între stele.
E ca soarele care răsare,
Sus pe cer.
Limba noastră e plină
De taină, tandrețe și mister.
Altă limbă mai frumoasă
Nicăieri nu mai găsești,
Limba noastră cea română,
Limba gliei strămoșești!
Chiar și sufletul și dorul
Au și ele limba lor,
Acesta este limba vechilor cazanii,
Limba Românilor!
poezie de Vladimir Potlog (31 august 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă mulțumesc pentru faptul că știți cum să iubiți atât de frumoasa limbă română, literatura de calitate, oamenii din jurul [...] | Citește tot comentariul
Urătură din zona Voronei
Aho! Aho!
Ascultați măi frați români,
Tineri și voi, cei bătrâni,
Și voi, fete și neveste.
Ce vă spun, e o poveste,
Cum a fost și cum mai este.
Într-un suflet vă sculați,
Și sub pravila română,
Dați năvală-n spre Carpați,
Unde plâng copii și mame,
Unde frații noștri mor.
Mor strângând la piept, sărmanii,
Tricolorul țării lor.
Duceți-le mângâierea,
Ce-o aștepta de la noi,
Libertatea mult dorită,
Și păzită de eroi.
Sus, drapelul României,
Trece umbra lui Ștefan
Care merge cu noi astăzi,
[...] Citește tot
folclor românesc
Adăugat de Rază de Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am vândut limba română
În anul nostru centenar
Ne-am vândut limba la maghiari
Și va veni o vreme-n sate
Să învățăm maghiara frate.
În satul nostru românesc,
Mă simt străin și fără rost,
Mă plimb prin țara românească,
Harghita, Covasna să-nflorească.
Dar când văd fețele mirate,
Să am un translator... se poate...
Ca eu român în țara mea
Să nu pot cere o cafea...
Nu vreau să-nvăț limba maghiară...
Doamne mă simt străin în țară...
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu sunt fiul tăcerii
Despre patrie nu pot spune nicicând
a fost odată ca niciodată o țară
gura de rai m-a-nvățat primul cuvânt
din limba română nu mă poate da nimeni afară
N-a fost odată ca niciodată o țară
nu m-am născut la tăcere-n brațe
pe cei care tac tăcerea-i omoară
pe mine tăcerea n-o să mă-nhațe
Nu m-am născut la tăcere-n brațe
gura de rai m-a-nvățat primul cuvânt
n-o fi și viitorul un joc de paiațe
despre patrie pot spune oricând
Mamă și fiică mi-e țara
și ard pentru ea în iubire ca para
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!