+femeie +poezie

Poezie şi revelaţie

Nu un fapt este o poezie
ci revelaţia lui în cuvinte
ce urcă prin simţirea noastră
până ne închide în cercul luminii
şi ne face să gândim frumos.

O femeie este şi devine o muză
care este mai mult decât o femeie
din care adjectivele dau pe dinafară,
pune trăsăturile în ochii iubirii
şi creează liniile subţiri ale atingerii
cu gândul plăcerii sublime.

În mine supravieţuiesc minunatele poeme
în care viaţa şi dragostea se împletesc
şi sufletul se încarcă
cu trăirea deplină.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu capul în nori

petrec revelionul pictând
o poezie de amor
acasă pe bucata de covor
îmi trec sticla de jidvei
din stânga în dreapta
şi din dreapta tot în dreapta
nu pot ridica sticla cu stânga
ţin penelul sau markerul
ultimul bust de femeie
a devenit cât de poate de real
e sărbătoarea unui burlac
mirosul de brad vine de afară
prin geamul larg deschis
ultimul revelion l-am trântit
pe canapea de plictiseală
a venit lângă mine sub masă
sticla de whisky contrafăcut
am vărsat-o-n pantaloni

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet pentru lăsarea vorbei

Femeie, ai la gură preacuvinte
Plăceri chemând în lut de poezie
Din buze verşi tăcere pe hârtie,
Pe masă-i ieri cu stihuri spre-nainte.

Spre mâine, muză, a nu fi-n pustie
Cerneala-n văz la nimeni să n-alinte
Îmbracă-ţi ale clipelor veşminte
Secunda să ne-aducă veşnicie.

Fiind, eternul bem din carpe diem,
Un loc de azi mereu rodind în minţi
Divinul de statuie-n strai de sfinţi
Înalt pe-adânc de şoaptă să descriem.

De nu şi-n zar ne va cădea uitare
Ne-om răsuci-n morminte sedentare...

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de femeie...

Din vremea liliacului înflorit
Cu brebenei şi toporaşi în braţe
Privirea ta m-a urmărit
Speranţă cu speranţă...

Când fluturii pluteau în zbor
Dorinţele noastre arzătoare
Şi sufletul candid fremătător
Ardea din floare în floare...

Parfumul tău de altădată
Îl simt şi-acum cum mă-mbată
Dulce poezie a iubirii tale,
Frumoasa mea, plină de iertare!

Ca şi atunci eu te iubesc acum
Femeie cu dorinţe-ascunse-n parfum,
Cu zboruri plutind în miez de poezie,
Frumoasa mea, lumină care mă mângâie!

poezie de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tiptil

având în vedere tăcerile
nimic nu ne opreşte să şoptim cu palma
în pielea celuilalt,
femeie, la vânătoare de-a iubi zburând
în călcâiul gol pe asfalt
şi pe eresul unui gând

locuind în vorbă de alint
gura ta îmi mângâie văzduhul
către auz cu aripă,
cuvintele mele ronţăite de-Amor
(alea care stau în Măr unora)
suie pe braţe de ploaie
în sacrul adânc (recunosc) de zadar

eu nu zic niciodată nimic
fără tine şi drag,
nu recunosc drumuri fără tristă iubire,
că plouă, Doamne, plouă,
tiptil,

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!

O fată ca mine

O fată ca mine se pregatea să moară,
când am zărit chipul tău într-o fotografie.
ea respira greu, mai rar, tot mai rar,
iar pieptul meu tresărea privindu-te.

A inchis ochii pentru totdeauna,
de teamă, eu m-am întors spre ai tăi.
am găsit in ei flori, poezie, tristeţe
şi m-am oprit să respir cu tine.

M-ai alungat, că nu vrei să ştii,
de-o femeie ce nu-ţi aparţine.
sunt a ta, mai mult ca oricare alta.
tu m-ai creat, acceptându-mi rimele.

Moartea pute, nu vreau s-o simt.
nu încă. încă inspir mirosul vieţii.
crisparea şi respingerea minţii tale,
dă Doamne sa se facă lumină si bucurie.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirare

- voiculesciană -

femeie poezie, pe gând în neaflare
duc duhul tău în palme prin iaduri de cuvinte
în limpede-ale vorbei mi te aduc aminte
trecând prin ceţuri, umbră pe căile stelare

cenuşa grea de cântec e-n păsări cu travaliu
în tine prunci de pace în lupta-n pat respiri
pelerinaj la sfântul, un viciu în detaliu
ce-n umbletul pe sânge adie de răpiri

e-n cugetul luminii mirarea că exist
deşi cu taina-n spate mi-e drum de întuneric,
suavele morminte-n adaosul de trist
trăiesc în carne, abur şi rânduit eteric

la tine în odaie m-am cuminţit, ibovnic

[...] Citeşte tot

sonet de Ştefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia în raze de lumină

Potrivim în soartă ceasornice stelare;
De ziua ta femeie să fii fără-ncetare
Iubirea noastră scumpă, orişicine ştie
Că eşti o pâine rară coaptă-n poezie,
Dulce cum este mierea florilor de tei,
Frumoasă, o zeiţă pentru copiii tăi;
Eşti prinsă în icoane de îngerii din noi,
Minunate vise din strămoşesc altoi.

Atingem flori cu floarea surâsului sublim
Ca să-ţi aducem zorii în totul ce iubim,
Rimele se-adună în strofe să rămână
Poezie sfântă în limba mea română,
Vreau inima-mi să fie zbor de fericire
În ochii generoşi din propria iubire,
Doamne, doar femeia în raze de lumină,
Prin puterea Ta, noi o simţim divină!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia

A începe să scrii o poezie
e ca şi cum ai flirta
cu o femeie.

Poeţii
iubesc poeziile capricioase,
Pentru că au ocazia
să se îngrijească, mai mult,
de ele.

Să le intre în voie.
Să le dăruiască
bijuterii de metafore
frumoase,
să le împodobească zâmbetul.

O poezie frumoasă
e ca o femeie:

Nu cedează uşor

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am născut un vis

Aseară m-am culcat
cu un semn de întrebare.
Azi dimineaţă, m-am trezit
dat în judecată pentru paternitatea
unui vis!
Oare, să fi făcut dragoste
cu gândurile mele?!
Am să mă apar.
Sunt nevinovat!
Am dormit tun!
Undeva, se aude un scâncet
ca de copil.
Dau la o parte vreo două trei cuvinte
şi privesc,
fac ochii mari,
NĂSCUSEEEEEM!
Născusem un vis perfect sănătos.
A primit nota zece!
Cum am să-l cresc singur?
Pun în biberon câteva cuvinte

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Coandă (22 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!