patrie de dumitru matcovschi

Viaţa-i o telenovelă

Viaţa-i o telenovelă ce rulează pe ecran,
pictată cu acuarelă pe al timpului cadran.
Pictată în roz şi negru, te ridică, te coboară,
până inima îţi şade şi sufletul stă să moară.
Dispare ecranul vieţii, timpul din cadran se gată,
dispar zorii dimineţii, telenovela e moartă.

poezie de Dumitru Delcă (4 februarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

Când lacrimi îţi curg pe obraz.
Când grijile te năpădesc,
Când te-ncearcă un necaz,
Omule, te sfătuiesc,
Totdeauna să fii treaz!
Să nu plângi, nici să faci haz!
Capul sus, privirea dreaptă!
Viaţa merge înainte.
Dumnezeu pe toţi ne aşteaptă
Să mergem la cele sfinte.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ţinut minte

Credinţa îţi hrăneşte sufletul şi îţi luminează mintea.
Zâmbetul îţi înfrumuseţează chipul.
Aşadar,
Dacă ai zâmbet, ai şi credinţă.
Dacă mai ai şi bunăvoinţă,
eşti cea mai perfectă fiinţă.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2024)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara vine-acasă

În pădurea-încremenită
de vitregiile iernii,
Sub zăpada troienită
se simte schimbarea vremii.
Schimbarea spectaculoasă,
când natura se trezeşte.
Primăvara vine-acasă
şi viaţă din nou porneşte.
De pe unde-au fost străine,
se-întorc păsări călătoare.
Viaţa-n pădure revine,
grădinile dau în floare.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara mea de dincolo de Prut

Dorul greu mereu ma cheamă,
Dor enorm de ce-a trecut.
Îţi sunt fiică şi-mi eşti mamă –
Ţara mea de dincolo de Prut.

O patrie ce ne e dragă
O vrem şi azi ca alte dăţi,
Am fost cândva o pâine-ntreagă,
Azi suntem două bucăţi.

Şi-ntre noi e dat să fie
Un dor greu, neîmplinit...
Cu valuri – rând de poezie
Curge Prutul obosit.

Dar sperăm c-o să rămână
Gând de pace şi iubire,
Când toată naţia română
Va porni Marea Unire.

[...] Citeşte tot

poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Setea de iubire

Atinge-mă iubito, lacrimile-mi curg,
fie-n zi lumină, fie în amurg.
Setea de iubire, aşa mi-o potoleşti.
Aşa inima-mi saltă şi simt că mă iubeşti.
Cu dorul ce mă arde, în veşnic foc mocnit,
setea de iubire cade, am suflet mulţumit.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Facere

viaţa omului - frunza pomului
din grădina raiului

ce-ascunde în definit
taina fructului oprit

pică frunza cade omul
cruce se preface pomul

mugurele înverzeşte
şi omul se omuieşte

prin adam scăpat de teamă
femeia devine poamă

poamă-mamă mamă-poamă

poezie de Dumitru Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să fim amici

Dacă vrei să fim amici,
hai să ne luăm de mână.
Iute să zburăm de-aici
şi să poposim pe lună.

De sus, lumea s-o privim
cum mişună pe pământ.
În linişte să ne iubim,
ocrotiţi de Domnul sfânt.

poezie de Dumitru Delcă (10 iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eppur si muove!

Pe ce frânghie
să mă aburc,
să nu te-ncurc,
damă nurlie?

Iubi-ne-vom,
de vrei,
Mireille,
până-n atom!

Şi trup să-mi pierzi,
la sânu-ţi cald,
când eu mă scald,
în ochii-ţi verzi...

Citesc în slove,
sunt Galilei,
produc scântei,
de vrei, Mireille...

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre poezie

Poezia n-a murit. Ea a rămas.
Rămâne până dincolo de soare.
Din vremi, în vremi străbate al său glas,
Şi nici cine o scrie nu moare.

Făclia ei mereu aprinsă
Va dăinui cât este omenirea.
Atât cât viaţa e nestinsă,
Ea îşi va împlini menirea.

poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!