Poezii despre doina, pagina 49
Înfloresc
în cercuri largi deschide cerul
o zi născută în lumină
suspect se uită păducelul
dacă-i zăpadă în grădină.
așa grăbit cum e din fire
a cam uitat să își noteze
de câte grade e nevoie
ca florile să nu-i inghețe
a rezolvat cumva problema
și stă cuminte-n așteptare.
la fel ca el mi-am făcut tema
aștept să mă deschid in floare.
a, nu.... nu e închipuire
și nici al vântului ecou
e glasul Domnului citire,
eu înfloresc în versul meu!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi să treci
De-ar fi să treci pe lângă mine
Și vremea s-ar opri în loc...
Aș frânge razele senine,
În diminețile cu foc!
Și le-aș sădi la mine-n curte
Ca să răsară, mai aprins,
Un soare ce-n lumină pune
Amurgul stins al unui vis.
Și astfel noaptea care vine,
O voi preface a fi zi...
De-ar fi să treci pe lângă mine
O clipă ochii mi-ar zâmbi!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ora de vară
te-am așteptat Iubire azi
un semn să-mi dai
la oră matinală
gândind la tine
am uitat
că ceasul înapoi e dat
și poate tu ai respectat
ora de vară...
aseară norii gri pe cer
fâșii se adunau în stol
dar azi e soare și mi-e dor
de tine iară
vreau vara toată înapoi
pe mal de mare
doar noi doi
fără busolă, fără ceas
Iubirea mea aceeași azi
te-aștept deseară
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zise Domnul
Sunteți doar experiment
Zise Domnul vorbind lent,
Pe-o planetă, nume, Rai
In sistem solar bălai.
Sunteț inimă in trup,
Cap rotund de cantalup
Cu sinapse, neuroni,
Întrerupte uneori...
Sunteți doar experiment
Cu natura la pachet.
Absorbiți de Infinit
Zise Domnul adormind.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndrăznesc
Îndrăznesc să sper
Intr-o zi....
Când cerul se sparge,
Si nori risipiți de furtună
Lasă să vadă
Doar lumina unei stele
Care arde
Doar pentru mine!
E mult.... prea mult,
Ce-mi doresc....
Si atunci deschid ochii
Mă aplec
Spre inima ta
Si o simt mai fierbinte
Decât oricare stea
De pe cer....
Îndrăznesc s-o ating
Si zâmbesc.....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumosul
Eu te-aș iubi ca pe o floare
Suavă, roza cu petale
De tu ești toata numai spini
Zambești, intepi apoi suspini.
Te joci cu mine sau ți-e teama
De ce-ai putea sa-mi pui în palma?
Vrei să ramai imaculata?
Frumoasă, visatoare fata!
De vara asta prea fierbinte
Târziu o sa-ti aduci aminte,
De mine ca de cineva...
- Frumosul, ce nume avea?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori pe ramuri
Uscată-i iarba, galbene coline,
Ici, colo, pete albe de lumină
Aruncă sentimentele sublime
In pânza vremii.... fără vină.
Așa a fost, așa va fi mereu.
Pulsează inima in tâmple,
Se zvârcolește iarna in antreu
Si aripile reci si le intinde
Târziu imi esti, cuvinte nu găsesc,
Imi bate viforul in geamuri
Si-n sinea mea mă răzvrătesc
Visând lăstari si flori pe ramuri.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește-mă
micuță pasăre rănită
privește-mă, nu-ți fie frică
mai fă un pas spre mine doar
ți-am pus destinul într-un zar
dar am trișat dorind să iasă
doar cifrele cu șase-șase
ascunsă-n mărul despuiat
de flori.... cu fructe încărcat
tu ești o pasăre măiastră
și vocea ți-e dumnezeiască
îmi cânți, ascult și mult mă doare
nu eu îți sunt rază de soare
dar te ajut așa cum pot
iubita mea fără noroc.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur drum
nu am uitat nimic
din ce ai zis....
de supărare
și soarele s-a inroșit
in incercare
de a tăcea supus....
in umbre de-nserare
treceau pe lângă noi
pâraie
păduri si munți
tăcuți.
doar glasul tău
incet si monoton
spunea cuvânt
acuzator
un fel de intâmplare
fără sens.....
ai revenit târziu
in timp
cerând a doua șansă
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Argintul brumei
Sus, pe cer, e Lună Plină
Nu s-a luminat de ziuă...
Matinală, în cerdac,
Firul gândului desfac.
La vecini cântă cocoșul,
Vrea ca să trezească moșul
Care-a adormit aseară
Cu tabac pe policioară.
Stă băbuța aplecată,
Lângă focul stins în vatră,
Și pisica pe la uși....
Cere-n casă un culcuș.
Du-mă viață înapoi...
În grădina cu trifoi,
Cu argintul brumei pus
Peste anii ce s-au dus.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!