a se min�i pe sine �nsu�i

Traseistul politic Tudor Ciuhodaru (PSD, PPDD, UNPR, iar PSD), oportunistul pe care PSD l-a făcut europarlamentar ca să submineze Parlamentul European din interior (pamflet)

Chiar că nu mă pot abţine:
Individul e-o ruşine,
Extremist, oportunist,
E şi antivaccinist.

Iar, cum spune al meu văr,
Capul lui lipsit de păr
Străluceşte ca un bec,
Chit că e aşa de sec.

Când vorbeşte, felurite,
Îi ies ochii din orbite,
Iar de-l strângi un pic cu uşa,
Ca o broască-şi umflă guşa,

Şi o umflă, şi o umflă,
Plin de sine, se bosumflă,
Guşa rău i se-nroşeşte
Şi mă mir că nu plesneşte.

pamflet de George Budoi din Partidul Social Democrat (PSD) în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (28 septembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i da poetului crezare...

Nu-i da poetului crezare,
Copilă, nu-i al tău el, nu-i!
Şi mai cumplit ca de vâlvoare
Păzeşte-te de focul lui!

În darn cu inima plăpândă
Simţirea cerci să i-o pătrunzi!
Fierbinte patimă arzândă
Sub gingaş văl n-ai să ascunzi.

Poetul e stăpân pe toate
Şi nu-i stăpân pe sine doar:
Cununa lui aprinsă poate
Să-ţi ardă pletele cu jar.

În lume mulţi i se închină
Sau îl defaimă duşmănos:
El intră-n inimi ca albina,
Nu ca un şarpe veninos.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărfuri

Quinquirema din Ninive sau din Ofir
Vâsleşte către casă, spre însoritul Palestinei mal,
Cu un caric de fildeş,
De cimpanzei şi de păuni,
Cu vin alb, cu lemn de cedru şi de santal.

Splendidul galion spaniol în traversadă dinspre istmul malaezian,
Tanghează pe lângă maluri cu palmieri verzi, curioşi să-l vegheze,
Cu un caric de diamante,
Smaralde, ametisit,
Topaz, scorţişoară şi monede de-aur portugheze.

Nava de cabotaj britanică, vânătă de pulberea salină şi-nvăluită-n fum,
Se-opinteşte prin Canalul Dover, de vânt şi valuri încercată,
Cu un caric de cărbune de la Tyne,
Şine de cale ferată, fontă,
Lemn de foc şi blide ieftine din tablă galvanizată.

poezie clasică de John Masefield, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petiţie

întâlnirea cu tine
îmi reconectase absenţele
la semnificaţie
mă trezeam ieşind
din marea majoritate
riscam oprobrii anihilare

dar noi!

rataserăm şi de data aceasta!

în ziua neasumată din lipsă de cauză
am căutat ieşirea de urgenţă
am optat separat fiecare pe cont propriu

[de aceea poate dimineţile mele erau despre magnolii albe
nu ştiau copacii tăi cum să se îmbrace]

ne-am camuflat
în zâmbete false

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă din Iubire cu lămâie şi sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visare

Soptind in noapte amorul crud al nefiintei mele,
Sorbind frenetic limpezimea buzelor tale tremurande,
Exalt in agonie agonizand extazul
Si ma gandesc inopinant la efemer.

Totul va trec si va fi din nou ca inainte.
Departare.
Singuratate.
Tristete.

Voi ajunge din nou ingenuncheat tanjind la trupul tau gol,
la buzele suave, la noptile albe de vara,
la clipele de daruire totala, de uitare de sine,
de evadare in propriul nostru univers,
un univers in care putem fi Noi.

Fara prejudecati, fara restrictii,
Indreptatiti de legea sufletelor noastre.

Nu vreau sa ma trezesc din vis!

poezie de Marian Balint
Adăugat de Marian Balint
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii

Fii poemul meu în zilele fără duminici,
Când cerul îşi apleacă fruntea peste ape
să înece vocea gândului din paşii cinici
Plecaţi s-alunge sunetele dintre clape.

Fii dimineaţa mea tăcută-n surâs înflorit,
Sentinţa buzelor din ţipătul atingerii,
Veşmântul trupului în tine veşnic ctitorit
Atunci când sufletul pogoară-n sine îngerii.

Fii ploaia serii între fiorii condeiului,
Litera ce-mi creşte muguri acolo-n adânc,
Privirea care aprinde floarea teiului,
S-o las prizonieră timpului, pe care-l plâng

poezie de Silvia Stan (22 aprilie 2019)
Adăugat de Silvia Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea ta

Mintea ta-i transcendentală
De-o valoare necuprinsă,
Dar partea fundamentală
Nu-i deloc, deloc cuprinsă
În socoteala ta mintală,
Ce-n Eden a fost învinsă...

Mintea ta depinde în sine
De Esenţa existenţei
Care te-a creat pe tine.
Şi tot spectrul frumuseţei
Este aici şi de-aici vine
Să-ţi dea mugurii Esenţei.

Îţi predai întreaga minte
Minţii din veci Creatoare
Şi de aicea înainte
Devine conlucrătoare
Celor mai măreţe ţinte
De viaţă dătătoare,

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Dani Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept cu dor

Într-o zi senină poate se vor şterge
De la sine, simplu, sensuri interzise
Şi un dor nebun spre apus va merge
Regăsind acorduri prin poeme scrise.

De la o fereastră cineva întreabă
- Ce înseamnă totuşi "te aştept cu dor"?
Apoi se retrage cu un fel de grabă,
Necontând răspunsul din exterior.

Într-o altă zi, într-un alt palat,
O nădejde-albastră cântă la clavir
Dorul se aşează trist şi nechemat
Şi răstoarnă vraja vechiului potir.

Într-o zi senină, undeva departe
Cineva va scrie pur întâmplător,
Pe o întristare pusă într-o carte,
"Te aştept de-o viaţă, te aştept cu dor".

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ai stiut sa ma cauti

În seara aceea ai trecut pe lânga mine
Gândind
Că ne vom ciocni
Ca două trenuri… care-şi fac semnale
Când se-ntâlnesc pe cele 4 şine
Gândeai tu c-o să cobor de pe şinele mele
Şi-o să mă urc pe şinele tale

Sau tu
C'un gest dansant
De balet
O să-ţi faci vânt,
…Drept în mine
Portret
Pe vagoane

Şi eu credeam! …
O clipă împinsă de dorul tau
Chiar speram, aş putea spune

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul

Priviţi atent cum străluceşte
Asupra cine-i reuşeşte
Să sară-al eului hotar,
Din gând străin, plin de amar.

A sa lumină, doar există
Tot în rest, deşi persistă,
Iluzii triste ce cuprind
Vâltoarea mării suferind.

Atât de-aproape el se află
Încât voind se şi arată
Din tărâmul fericirii,
Stăpânul viu al nemuririi.

Căci ce poate fi mai sus
De realul ce-n curaj e dus
Peste lumi şi peste sine
În vârful culmilor divine?

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Romanov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!