vara de vasile alecsandri

Vestitorii primăverii

Dintr-alte ţări, de soare pline,
Pe unde-aţi fost şi voi străine,
Veniţi, dragi păsări, înapoi
Veniţi cu bine!
De frunze şi de cântec goi,
Plâng codrii cei lipsiţi de voi.

În zarea cea de veci albastră
Nu v-a prins dragostea sihastră
De ceea ce-aţi lăsat? Nu v-a fost dor
De ţara voastră?
N-aţi plâns văzând cum trece-n zbor
Spre miazănoapte nor de nor?

Voi aţi cântat cu glas fierbinte
Naturii calde imnuri sfinte,
Ori doine dragi, când v-aţi adus
De noi aminte!
Străinilor voi nu le-aţi spus
Că doine ca a noastre nu-s?

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpurile – poem diamant

Din
vremuri îndepărtate
pe acest Pământ
de când se ştie
primăvara, vara, toamna şi iarna
şi-au urmat cursul firesc
într-un dans nesfârşit
păstrând mereu
ordinea.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Var'mea

cireşele explodează pe ram
caisul zvârle săruturi
florile îşi ridică poalele
dimineaţa aruncă de-a fluturi
gâze dezmiardă capului moalele
ce altă bucurie să am?

vară
trăieşte-mă...!

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nucul falnic de-astă vară nu-mi mai dă umbră-n pridvor,
Guguştiucul îşi rezolvă o problemă de amor,
Un ciulin a obosit, fuge-ncolo şi încoace,
Vântului i-a dat ciubuc să fie lăsat în pace.

catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor

Mi-e dor de vară, de lumină,
De flori de câmp şi de iubire,
De ape limpezi, de câmpie,
Mi-e dor nespus de fericire!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cursa infernală a anotimpurilor

Mă urc
în
primul
zarzăr înflorit

Şi
demarez
în
trombă

Vara
m-ajunge
din
urmă
frunză după frunză

Totuşi
pentru
anotimpul următor

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (2 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rodul iubirii

Desprinse de floare, de aurul ei,
Îşi iau zboru-n aripi ca albi porumbei,
Fluturi ce-ating miezul de vară
Sărutând-dulce, poama o înconjoară...

Duc din dulceaţă şi altor flori,
O taină-a iubirii-n polenul de flori,
Le poartă viaţa în viitor,
Culegând, împărţind... polenul de flori.

'N-curând, din dulcea iubire,
Vor răsări flori cu dulce de miere,
Alţi fluturi le vor uni în iubire
De miere, de aur, polen de iubire...

... albele aripi ating flori pregătite,
de nuntă în dulce... mirese iubite...
Polen de cuvinte din sfântul Cuvânt,
Îndrăgosteşte pe viaţă - oameni de rând.

[...] Citeşte tot

poezie de Sanda Tulics (21 iulie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Septembrie. Pe scu(r)t

Nici nu mai ştiu dacă de frunze-i vorba ori despre mine - desfrunzit un pic.
Mai fuge-o vară şi-i mai rece ciorba şi parcă-n douăzeci de scânduri mă despic.
Nu-mi cresc izvoare-n ochi şi nici nu tremur, dar nici într-un picior nu pot să sar,
Mi-e rău de toamnă ca după cutremur, mi-e, totuşi, toamna, răul necesar.
Mă stoarce dorul de nisip fierbinte, de valul-albastru şi de vinul roz,
Începe-o şcoală-n mine azi, dar înainte, le caut, amintirilor, siloz.
Le pregătesc, din timp, un raft durabil, un loc la geam, dar neajuns de ger,
Un loc ferit de praf, invulnerabil, niţel departe de calorifer.
Le voi păstra acolo până-n vara care-i departe-acum, dar va veni,
Şi uneori, câte-o-amintire, seara, eu voi muşca, iar ea mă va-ncălzi.
Poteci, cascade, râuri, munţi, poiene vor defila în straie noi de azi,
Dar nici furtuni, nici ploi şi nici troiene nu-mi vor ucide dragostea de brazi.
E iarăşi toamnă, ce frumoasă-i toamna! De fapt, nimic nu-i mai frumos ca ea.
Sau poate... primăvara, vara, iarna ori să le văd trecând prin faţa mea
Şi gânduri să se-mpiedice de mine, împiedicat, la rândul meu, de-un gând:
nu, anotimpuri nu-s deloc puţine, doar eu m-alint, nimic înţelegând.

poezie de Eduard Lupascu (1 septembrie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

câinii-s naivi,
îşi impart teritorii.
noaptea latra betivii,
iarna zic ca-si fac casa,
vara se-ntind cat umbra.
câiniî-s naivi.

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara din alt univers

Mi-aduc aminte-o vară de demult
când trupul tau amirosea a fân
şi-adulmecam în tine dor desculţ
şi pe surâsul tău eram stapân.

Şi noaptea ne-a cuprins cu taina ei
ne-a-mbraţisat voios regina-nopţii
şi picura pe noi parfum de tei
şi-n sarutari topeam cadranul sorţii.

Cu tine eram zeu sau rege scit
şi ne împreunam în magic rut
blând coboram din zarea unui mit
nimic din lume nu ne-ar fi durut.

Erai în trupul meu de mii de ani,
noi, doi luceferi stranii fascinanţi
ce risipeam cohorte de duşmani
ca ultimii învingatori atlanţi!

[...] Citeşte tot

poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!