schimbare politicã

Bãtãlia pentru Moscova a fost la fel de grea atât pentru un soldat, cât ºi pentru un comandant. În perioada celor mai violente lupte, 16 noiembrie — 8 decembrie, am fost nevoit sã dorm nu mai mult de douã ore pe zi. Atunci, când s-a produs o schimbare radicalã în evoluþia bãtãliei, am adormit atât de bine încât nimeni nu putea sã mã trezeascã. Stalin a sunat de douã ori ºi i s-a rãspuns cã Jukov doarme ºi nu reuºim sã-l trezim. Acestea au fost zilele unor încercãri din cele mai grele, deoarece fiecare din apãrãtorii Moscovei a avut o responsabilitate istoricã.

G.K. Jukov în interviu (1970)
Adãugat de Simona Enache
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Dacã în primele momente ale dezvoltãrii tale te gândeai la trecut ºi la viitor, acum e cazul sã te concentrezi pe prezent. Schimbãrile nu poþi sa le faci în trecut ºi nici în viitor. Orice schimbare se face în prezent, iar asta înseamnã cã trebuie sã înþelegi mai bine momentul prezent. Fericirea nu o poþi simþi cu adevãrat dacã mintea ta e concentratã pe viitor sau trecut. Poþi sã simþi multe alte emoþii, dar emoþia de fericire e simþitã doar când mintea stã concentratã pe prezent. Aºa cã dacã vrei ca dezvoltarea ta sã continue, asta trebuie sã înveþi.

citat din Marius Simion
Adãugat de George Aurelian Stochiþoiu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Guzgan afirma cã rebelii nu trebuie sã-ºi facã prea multe iluzii: soarta Jormaniei a fost, este ºi va fi în mâinile Imperiului. În consecinþã, trebuiau sã încerce cu orice preþ sã fie pe placul Maculburgului ºi sã constituie un guvern maculist sau pe cât posibil semi-maculist. Dimpotrivã, Bolovan, susþinut de consilierul sãu politic Bostan ºi de omul de acþiune Motan, era de pãrere cã ideologia maculistã nu se bucurase niciodatã de adeziunea poporului jorman ºi cã, prin urmare, trebuiau sã se sprijine pe puterile imaculiste, exprimând limpede voinþa generalã de schimbare completã. Orice altã soluþie, spunea el, s-ar fi lovit de indignarea popularã.

Ioan Petru Culianu în Pãcatul împotriva Spiritului
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

κi spunea cã într-o zi se va întâmpla ceva care sã schimbe totul ºi sã o facã a începe o viaþã nouã, nu ºtia bine ce: o scrisoare, o întâlnire, o veste, dar deocamdatã era bucuroasã sã poatã amâna cât mai mult aceastã schimbare ºi sã îndepãrteze, într-un viitor cât mai nesigur, aceste aºteptãri, ea continuând sã rãmânã între vechile lucruri, de care se simþea apãratã. O viaþã nouã! Cuvântul avea ceva magic. Dar dacã pentru a ajunge la aceastã viaþã nouã n-ar fi trebuit decât sã spunã un cuvânt sau sã întindã o mânã, poate n-ar fi întins-o, poate nu l-ar fi spus.

Mihail Sebastian în Accidentul
Adãugat de Reliana Andra Crãciun
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

La beþie

Nu ºtiu cine-a zis odatã,
la beþie sau necaz,
cã bãrbaþii o fac latã
doar când se întrec în haz
ºi ca porcii se îmbatã
dupã datinã ºi caz.

Eu, cu inimã curatã,
vin sã pun paie pe gaz:
spun cã mândra li-era fatã
tot cu lacrimi pe obraz,
ca fecioarã preacuratã
când mânca brânzã cu praz.

De vecin era curtatã
ºi la el sãrea pârleaz,
iubirea-i alambicatã,
cu schimbare de macaz,
nu poate fi judecatã,
cã nu trece prin grumaz.

[...] Citeºte tot

poezie de Petre Prioteasa
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Fata împãratului se fãcea cã ascultã, darã tãcea într-însa ºi râdea înfundat. Vezi cã ºtia ea ce ºtia. Grãdinarul, daca se întoarse de la bisericã ºi vãzu frumuseþea aia de grãdinã ce fãcuse calul argatului, se tot freca la ochi ºi nu-i venea de loc sã creazã. Asta sã fie grãdina, ori ba? ºi credea cã a rãtãcit prin altã grãdinã. Nu o mai cunoºtea. ªi, vãzând pe argat, îl întrebã despre acea schimbare; iar argatul îºi cerea iertãciune, spuind cã el a fãcut ceea ce învãþase de la stãpânu-sãu. Darãmite când vãzu împãratul? Scoase ºi dete o pungã de bani grãdinarului, pentru cã-i fãcuse o grãdinã, de nu se mai gãsea ca asta la nici un împãrat.

Petre Ispirescu în Fãt-Frumos cel rãtãcit
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Pacea în care mã scald

Înþelege sunt închis pe interior,
nimeni nu poate sã deschidã
ºi nu existã o uºã sã o spargi,
în faþã am numai o desfãºurare
care rupe din mine gânduri.

Cu mine locuiesc alte suflete
minunate care nu se cumpãrã,
ele-mi sunt aproape de inimã
ºi simt orice schimbare de nuanþã,
au senzorii pãtimaºi
care-þi fac cu ochiul
când nu gãseºti drumul sperat
pe care trec îngerii.

Pacea în care mã scald
nu are valuri,
dar încearcã sã simþi.

Sunt departe de malurile mãrii

[...] Citeºte tot

poezie de Nicolae Vãlãreanu Sârbu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Bârfitul este esenþial pentru supravieþuire, pentru cã mecanismele complexe ale interacþiunilor sociale se schimbã constant, aºa cã trebuie sã înþelegem acest teren social în continuã schimbare. Aici lucreazã conºtiinþa de nivelul 2. Odatã ce am auzit o nouã bârfã, noi imediat rulãm simulãri ca sã determinãm cum va afecta aceasta poziþia noastrã în cadrul comunitãþii, care apoi ne mutã la conºtiinþa de nivelul 3. Acum câteva mii de ani, bârfa era singurul mod de a obþine informaþii vitale despre trib. Propria noastrã viaþã depindea de multe ori de a cunoaºte cele mai recente bârfe.

citat din Michio Kaku
Adãugat de Catalin Popescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Mai responsabili

E vremea schimbãrilor, frate române
Rãbdarea-i pe sfârºite, doar lupta ne rãmâne
Sã-nlãturãm toþi viermii paraziþi ai þãrii
Ce-au sãrãcit poporul ºi ne-au fãcut mizerii

Corupþia perfida, ucide tineretul
Cã viermilor le place luxul ºi bãnetul
ªi-s mulþi pe trupul þãrii ºi tot mai nesãtui
Devine tot mai greu, cu ei ca sã te pui.

Au un tupeu de vierme, lipsiþi de conºtiinþã
N-au nici un Dumnezeu, sunt fãrã de credinþã
Demnitari de frunte, în care am crezut
Au stors a noastrã þarã cum nu s-a mai vãzut

Formând partide frate, viermii au prins putere
De la an la au tot mai multã avere
ªi c-o nesimþire de vierme parazit
Poporul în câþiva ani, jalnic a sãrãcit

[...] Citeºte tot

poezie de Ionel Popa (8 noiembrie 2015)
Adãugat de Ionel Popa
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!

Privirea de sub piele

nopþile mele scurte
îmi lasã verile sã-mi mângâie visele
uitate în dimineþile de purpurã

lumina nu mã lasã-n risipã
cãldura ei îmi topeºte zilele
ºi-mi înalþã sufletul în gânduri
care nu se lasã înfrânte
pânã la final

îmi apãr cu tãrie adevãrul
care e pândit de rãufãcãtori
dar el nu aºteaptã, se ascunde sub piele
ºi priveºte lumea confuzã
nu mã las cu clopotele trase prea devreme
sforile sunt la mine ºi le înnod

îndrãgesc cu ardoare orice schimbare
miºcarea nu se poate opri
anotimpurile mele au alte culori

[...] Citeºte tot

poezie de Nicolae Vãlãreanu Sârbu
Adãugat de Cornelia Georgescu
Comenteazã! | Voteazã! | Copiazã!