sa ne iubim luni cu patos

Suflet învăpăiat

Învăpăiat mi-i sufletul când tu
Licăriri de miere îmi presari pe buze
Prin mângâieri şi sărutări fierbinţi
Sub zgomotosul zbor de buburuze.

Marea ne aşteaptă cu nisipul plajei
Finisat de valul sitei universale,
Unde timpul macină toate iubirile
Ce se sufocă-n cuvintele banale.

Vreau măreţia unui vis prin tine –
Vorbe dulci prin buze însetate,
Să ne iubim împărtăşind iubirea
Braţ la braţ cuprinşi de bunătate!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreme de colindă

În hlamida ei regească,
Iarna cea dumnezeiască,
Umblă ca o principesă
Cu troienile în lesă

Şi se vântură prin lume
Negăsind vreun loc anume,
Unde Anul - împărat,
Vreo trei luni să-i stea bărbat.

Întâlnind Toamna bogată
Începu o sfântă ceartă ;
Şi-aruncau omăt şi ploaie
Făcând mare hărmălaie.

Toamna nu se lasă dusă,
Iarna vrea întâia pusă...
Anul cum să le împace
Când i-s amândouă drage?

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (11 decembrie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un rămas bun

Curgi, pârâiaş, spre marea ta
Şi varsă-te grăbit;
Ai mei paşi nu te-or mai urma
Mereu, la nesfârşit.

Curgi pe păşuni, nu te-agita,
Căci râu devii zorit;
Dar paşii mei nu te-or urma
Mereu, la nesfârşit.

Însă arinul va icni
Şi-un plop va fi foşnit;
Şi-albina îţi va bâzâi
Mereu, la nesfârşit.

Şi mii de sori te-or lumina
Şi mii de luni, vădit;
Dar ai mei paşi nu te-or urma
Mereu, la nesfârşit.

poezie de Alfred, Lord Tennyson (1 iunie 2021), traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ce o simt

Să te iau în braţe, să te ţin aproape
Să îmi simţi suflarea în urechea ta
Să-ţi şoptesc cuvinte ce nu vreau să-ţi scape
Şi a mea dorinţă ţi-o voi arăta.

O să simţi plăcerea, sărutarea dulce
Fiindcă toată noaptea o să ne iubim
Şi cu trupul meu în extaz te-oi duce
Şi o unitate o să devenim.

Vom atinge punctul culminant îndată
Şi iubirea noastră brusc va exploda
De-atâta plăcere vei fi încântată
Iară eu, zâmbind, te voi dezmierda.

poezie de David Yearwood, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sărbătoarea neîmblânzită

Pe o ploaie de albe vise
Îmi scutur trupul de caise;
Peste Oceanul Universului
Farmec în stopi pun versului.

Trec râuri, munţi, păduri
Şi al apelor neştiute guri;
Împinsă de lume în tranşee,
Mă-nvinge luna în clişee.

Ploaia mă răsfaţă cu dorinţa,
Licoarea îmi îmbată neputinţa,
Sosit-a primăvara noastră,
Înfloreşte dragostea în glastră.

Să ne iubim în crude lumi,
Să ne-nălţăm peste culmi;
În sărbătoarea neîmblânzită
Ne adâncim în slova nerostită.

poezie de Liliana Roibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbat discret

În sufletul adânc şi a inimii văpaie
Mă arde-un dor nebun, care mă-nconvoaie
El stăruie cu drag în ochii mei căprui
Atunci când e de faţă, dar mai ales când nu-i.

E un bărbat frumos, misterios, discret,
E greu să îl descriu şi să-i fac un portret,
E un bărbat sensibil ce-şi merită din plin
Statutul de şarmant, privire de felin

Şi fără să-mi dau seama, mă pomenesc mereu
Că-l pun în vârf ades, ca un real trofeu.
Ce cauţi tu aici, în viaţa mea, străine?
Umblând nestingherit prin vise şi suspine?

De ce îmi tulburi noaptea şi-mi furi seninătatea
Vrei să mă râdă lumea şi toată societatea?
Departe stai de mine, de visul meu secret
Şi fii ca până acum, fii un bărbat discret!

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire furată

Cine nu ştie de fapt,
Cum trăieşti fără iubirea,
Ce o dată te înalţă,
Pan' la stele şi mai bine.

Dar sunt oameni răi în lume,
Care ca să-ţi facă rău,
Te desparte într-o clipă,
De iubirea ce-ai purtat-o nouă luni în pântece.

Şi fetiţa mea frumoasă,
E-nvăţată să urască,
Tot ce e frumos în lume,
Şi iubirea părintească.

Deşi mama ei cunoaşte,
Toate maşinaţiile,
Ştie că va veni o vreme,
Să culeagă roadele.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Dolores Balaj din Lăcrămi din suflet (martie 2019)
Adăugat de Mihaela Dolores Balaj
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem delirant

Într-o vineri era marţi
În altă miercuri era luni
Şi delirau cuvintele în turle
În discordanţă sau aiurea
În anti fază sau pe dos
Sâmbăta era un fel de joi
Dumineca în sinea ei
Devenea şi ea confuză
Cu anotimpuri în neclar
Ca-n vremurile tulburi
Geografia mergea razna
Istoria şi mai aiurea
Prin cele mii de ferestre
Ce se deschideau în vid
Se inversa estul cu vestul
Se răsturna nordul în sud
Un şoc teribil s-a iscat
În universul proxim
O dezordine de parcă
De curând Calea Lactee

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (24 septembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Navigator pe apa sâmbetei

după nouă luni de singurătate
cutia de supă instant a născut un bărbat
pare copilul timpului cu distanţa
plângând sub roţile trenului

bărbatul acesta a întins o mână
spunându-mi
eu sunt fratele tău dă-mi cuvintele tale
le voi trece prin sufletul meu fierbinte
de azi doar prin mine vor avea sens

mi-a transformat inima în foi de de hârtie
din prima a confecţionat o barcă
pe celălalte a scris texte invizibile
cu aromă identic naturală de poezie
să umfle pânzele ca vântul
navigăm pe apa sâmbetei

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muzica luminii

Ce este lumina? De alungă
Frica de intuneric, intr-o umbră!
Suntem opaci oare?
De am fii.. ar mai curge sudoare!
Părem de carne când ne atingem,
In plăceri de umbre...
Când iubim, ne intrepătrundem
Sufletele, intr-un fuior de sânge
Ridicându-ne din corpuri străvezii,
Contopiţi intr-o singură
Fiintă curcubeu sferă,
Unde inimile cântă sublime,
Iubirea ce o auzim in ochii
In muzica luminii!
Fără timp şi umbrele fricii de noi...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!