placerea mea

Trupul tău de... răsărită

Plăcerea de-a te-ndepărta
sărind în marile vâltori,
mă-ntoarce iar pe strada ta,
de-atâtea ori, de-atâtea ori...

Şi-n caz că tu mă vei ierta,
dorind, din nou, să mă adori,
sunt sigur că vei căpăta,
suave flori, suave flori.

Căci, demnă-i de a fi trăită,
într-un izvorâtor amor,
iubirea noastră nerostită,
convingător, convingător.

Hai, Lille, nu fi nedumerită,
întoarce-ţi dorul migrator,
în trupul tău de... răsărită,
aromitor, aromitor...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O taină e iubirea,

O taină e iubirea,
O taină e durerea
Pentru cei care nu le pot stăpâni.
O taină e lumina,
O taină e plăcerea
Pentru cei care nu le pot privi.
O taină este gândul,
O taină e cuvântul
Pentru cei care nu le pot rosti.
O taină este viaţa,
O taină e şi moartea
Pentru cei care nu le pot preţui.
O taină este dorul veşnic călătorul
Pentru cei care nu pot iubi.

poezie de Vladimir Potlog (12 noiembrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

INDEMN...

Nu plânge suflete, fii tare,
Îmbărbătează-te, cu sânge rece!
Va fi o nouă încercare
Pe care sigur o vei trece!

Nu te lăsa cuprins de jale,
Să-ţi râdă toţi în faţă!
Mergi înainte, pe a ta cale
Şi din greşeli iarăşi învaţă!

Chiar dacă soarta nu-ţi surâde,
Nu fi cuprins de disperare!
Şi astfel feţele perfide,
Nu vor mai fi aşa de zâmbitoare!

Încearcă să-ţi învingi durerea,
Chiar dacă este foarte mare!
Nu fă duşmanilor plăcerea,
Deci, luptă în continuare!

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul zbor

Când simţi că se scufundă cerul
şi cazi spre un ceva ce nici nu ştii
de a mai fost sau dacă poate fi,
pe inimă stăpân e gerul.

Iar dacă sufletul se zbate
în frigul care te încearcă-atunci,
ajută-l să dea inimii porunci,
căci, să o încălzească, poate.

De reuşeşti, transformi căderea
din dezolarea tristului décor
în altceva: nu simţi durerea

căderii-ntr-un sfârşit necruţător,
ci doar extazul şi plăcerea
plutirii-n visul ultimului zbor.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbrăţişări de iubire

Dacă rugile din noapte,
sunt îmbrăţişări de iubire,
iar sufletele noastre pline
cu placerea de frumos şi bine,
aruncând orice povară
în vraja unei seri de vară.
Cât ne v-om iubi!
nimeni să nu ştie
pe unde-om zăbovi.
Asta nu-i greşeală!
n-om da, nici o socoteală
pe-un câmp cu verdeaţă
unde stelele cad
cu picuri de rouă pe faţă.
Să unim destine
nimic nu vom spune
nopţi în desfătare
şi zile vor apune,
că plecăm în lume
cu un ţel anume.

poezie de Eugenia Calancea (9 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu ne încurajează zilnic să ne gândim la animalele pe care le mâncăm. Din contră, industriile cărnii, laptelui şi ouălelor ne încurajează să ne gândim doar la propriul interes, cum ar fi plăcerea gustului sau preţul să fie unul mic, şi nu la suferinţa implicată. Ele fac asta intenţionat ascunzând detaliile şi prezentându-ne într-un mod cinic peisaje frumoase, scene de fericire bucolică care nu au niciun corespondent în lumea reală. Animalele implicate suferă agonia din cauza ignoranţei noastre. Le datorăm cel puţin să reducem această ignoranţă.

Jeffrey Moussaieff Masson în Faţa din farfurie: Adevărul despre mâncare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronică timpurie

Vrei să pari ceea ce nu eşti,
Privirea goală trădează râsul fals,
Tu doar oglinzii îi mărturiseşti,
Cât de mult ai vrea să simţi în paşi de vals.

O lume-n care sufletul e trist,
Unde zâmbetul zburdă şi ucide,
Tu oare mai poţi fi sufletist?
Ce-ntrebare cu retorică fierbinte!

Tăcere unde-ar trebui să fie glas,
Indiferenţa completează râsul fals,

Ochi injectaţi cu plăcere,
Plăcerea de a provoca durere,

Dar acolo unde e durere,
Un zâmbet cald, şi nu amar
... este plăcere."

poezie de Alexandru Nicovici
Adăugat de Alexandru Nicovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flirt

La urma urmei, nu-i nevoie
să spui nimic
deocamdată. O portocală decojită,
tăiată-n patru, pare-o
lalea pe marginea platoului de lemn.
Orice se poate-întâmpla.
Afară soarele şi-a strâns rufele,
iar sarea nopţii se-întinde
pe cer. Inima mea
îngână un cântecel
pe care-l uitasem de multă vreme!
Carne rece şi-împăcată –
hai să-l mirosim, să-l înghiţim.
Sunt căi
prin care se poate face dintr-un minut
un bonsai,
aşa cum ar fi plăcerea
de-a mă plimba acum.

poezie de Rita Dove, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt eu

cel care voi veni sau cel care nici nu am fost?
cel care va clipi sau cel care nici n-a deschis vreodată
ochii asupra frumuseţilor lumii?
cine sunt eu
dacă nu cumva... dumnezeul prea obosit, mulţumit
de o versiune în mic a puterilor sale cândva absolute? –
până să aflu
voi continua să-mi ascund bucuria nătângă
să-mi caut
plăcerea în arderea de tot a manuscriselor de la marea
moartă-n durerile
facerii de valuri cu cap de copil răsfăţat!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răstignirea textului roz

Ay frumoaso ce te-aş...
zi de vară până-n seară
într-un du-te-vino-du-te
doar plăcerea să ne doară

Zi de vară până-n seară
aş schimba numai poziţii
şi te-ai face foc şi pară
de-aş opri să schimb muniţii

Aş schimba numai poziţii
într-un du-te-vino-du-te
echinoxuri şi solstiţii
ay frumoaso ce ne-am...

Zi de vară până-n seară
de ciudă moartea să moară

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!