Poezii despre inflorit, pagina 47
Sensul spiritual al nefericirii în serpentine...
Ți-am trecut, iubito, lacrima prin sită,
rafinându-ți plânsul,
te-am salvat de voluptatea singurătății,
introducându-te în poezia vieții,
ți-am amânat, pentru un veac, stingerea,
ți-am arătat viața în plinătatea ei,
voluptatea ei muzicală,
aurora, lumina, evanescența și curgerea
spre Cer...
Te-am învățat iubirea ca morală purificatoare
și sublimitate a trăirii,
ți-am arătat coruri de îngeri în Catedrala firii,
în fiecare dimineață, i-am adus trupului tău
omagiul cuvenit;
trupului tău prăbușit,
până mai ieri, în
eul propriei castități,
am fost grădinarul tău ideal...
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre lumină
- poezii despre învățătură
- poezii despre îngeri
- poezii despre singurătate
- poezii despre senzualitate
- poezii despre salvare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Sigilii
Pogoară iarna în păduri de pin
Danubiul se îmbracă în armură
vechi amfore din Pontul Euxin
revarsă vin de cuminecătură
În peștera pescarului Andrei
mai pîlpîie cărbuni din altă eră
martiri uitați exală flori de tei
în giulgiul lor de muncă austeră
Au scăpat pe cer luminători
basilici reci dau veste tuturora
săpate-n stînci de cretă și ninsori
din Tomis pînă-n lavra Meteora
Aceeași lume și același cult
un spațiu de minuni patriarhale
istorisind progoane de demult
prin glas de pietre, fibule și oale
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre flori
- poezii despre tei
- poezii despre speologie
- poezii despre păduri
- poezii despre pescuit
- poezii despre oi
- poezii despre ninsoare
- poezii despre muncă
Fie ce-o fi
(apoi și la urma urmei)
clipa lasă urme-n inima omului
precum semințele căzute-n deșert
încolțite-n adierea de ploaie
într-un decor de pictori trăzniți
pe o pânză de corăbii pusă-n rol de broderie
tu cu gândul dus în stele te-ai împuns în Poezie
într-un răgaz de suspin
o ramură de măslin
înflorit
Colecționarului i-am promis un tablou
cu portretul femeii cu cercel de scoică
pianul care nu există, jumătate pian și jumătate clavecin
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre pian, poezii despre femei, poezii despre vânt, poezii despre vecini, poezii despre promisiuni, poezii despre portrete, poezii despre poezie, poezii despre ploaie sau poezii despre plajă
Poezie pentru femeile îndrăgostite
Mi-a îmbobocit palmele, mi-a amețit pletele
În toate visările mi-a viscolit, bietele.
Cu toate femeile verii l-am logodit.
Ca pe un mire al lumii,
așa l-am iubit.
Pe funia vieții de-ar mai fi să mă nasc,
m-aș face arsură în carnea-i, de vreasc,
L-aș năvăli tot la fel peste sânge
În brațele lui, ca vioara m-aș frânge.
L-aș iubi și atunci pe săruturi
scrise pe piele de fluturi.
Cu somnul puțin, cu dor blestemat,
femeie de cearcăn pe-un ochi de bărbat,
i-aș fi lui beție, mi-ar fi el păcat.
Priviți-mă, zorilor, fetelor bune!
Jur pe legendele voastre, pe lume:
mi-a îmbobocit toată suflarea,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărut, poezii despre femei și bărbați, poezii despre viscol, poezii despre visare, poezii despre vioară sau poezii despre vară
Mai simplu decât perfectul ce ar putea fi
întreabă între sughițuri durerea desfacerii de trup
răsturnate ceruri pe un câmp înflorit mai tot timpul
și vara și iarna și-n toate toamnele nenumăratei primăveri
lacrimi prisosinde cătându-și negustor pentru o clipă
între două margini de lume și o cobiliță
hâtru și mucalit
un înger deconspiră perfectul simplu
din ochii adânci ai bunicii mele
cât tot voronețul
mai decât toate căutările imposibile de albastru
iar eu urc dealul cu ulciorul într-o mână de copil
să-i stâmpăr setea de infinit
de la rădăcină în sus
un praf galben delimitează două imperii veșnic verzi
cum fac uneori punctele de suspensie loc unui gând nerostit
cântecele desfrunzite ale stejarilor
mai aduc un cerc peste un alt cerc
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre toamnă, poezii despre stejari, poezii despre somn, poezii despre sfârșit, poezii despre primăvară sau poezii despre ochi
Castanii
Au înflorit castanii la-nceput de mai,
coroanele par sfinte candelabre,
cu brațele întinse spre cerescul rai,
să-și etaleze sfintele podoabe.
Ajung când soarele dispare-n asfințit,
lăsând în urmă gara-ntunecată...
Cobor din tren și văd în fața mea, uimit,
castanii mai frumoși ca niciodată.
Mă-ntreb, fără speranță, dacă n-ai ajuns,
cu-același tren, în gara noastră mică,
și gându-acesta, printre amintiri ascuns,
îmi toară-n suflet reci fiori de frică.
Rămân în urmă și privesc nedumerit
atâtea chipuri care-mi par străine,
eu pentru ei nu sunt decât un nou venit,
nu cel ce-și vinde viața pentru tine.
Pe malul râului ajung într-un târziu,
urmând poteca, parcă neumblată,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre gări, poezii despre trenuri, poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre sfințenie sau poezii despre râuri
Rugăciune pentru ocrotire
Tu, cinstită cruce,
lemnule preadulce,
pavăza credinței,
arma biruinței,
vino azi pe cale
să-ți dau închinare
cu dreapta la frunte,
spre plete cărunte,
cu dreapta la stele
să culeg din ele,
să semăn cu vise
ogoare întinse.
Și vino, minune,
să-ți spun rugăciune
să o duci la Domnul,
când biruie somnul.
Tu, pom ce-nflorește
și în mine crește,
și nu treci prin toamnă
dezbrăcat de haină,
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lemn, poezii despre virginitate, poezii despre vestimentație, poezii despre stele sau poezii despre religie
Gând nedormit
Coboară odihna divină
Toate sufletele au adormit
Rămâne aprinsă o lumină
Umblă un gând nedormit
Bate-n geam intră în casă
Așezat la taclale cu un vis
O vază înflorată pe masă
Cu flori parfumate de iris
E gândul meu nu-l pot opri
Își caută un suflet prețios
Nu am zloți pentru-al plăti
Îl vreau obosit si somnoros
Umblă -n inima mea rănită
Găsește pulsul ei rapid
Inima se lasă de el vrăjită
Pornesc pe un teren arid
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri sau poezii despre viteză
Înflorit-au pomii în livadă
Înflorit-au pomii în livadă
Și-mbrăcați în straie de naiadă,
Crengile cu drag la piept le strâng,
Văzând tufe zbuciumate-n crâng.
Știu că timpul mână de la spate
Vântul, ce le lasă dezbrăcate,
Dar azi au motiv de sărbătoare
Și horesc cântând printre răzoare.
După deal un pui de vânt adie,
Răspândind parfum de iasomie.
Peste-o coamă devenit-a boare,
Tocmai când narcisele-s în floare.
Poposind în oaza de lavandă,
Firele-i le-a împletit ghirlandă.
Peste-un strat stingher, pe garofițe,
Le-a aranjat punk, sau cu cosițe.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărbători, poezii despre schimbare, poezii despre păr, poezii despre prezent, poezii despre peisaje sau poezii despre oaze
Egoism
M-am așezat la căpătâi de gânduri în colțul tău de suflet ostenit
Unde cuvintele se pierd în rânduri și umbre se înalță-n asfințit
Mi-am îmbrăcat cu șoapte rătăcirea și dorul împletit cu primăveri
Când își sărută marea nemurirea, la adăpostul zilelor de ieri.
Și amândoi ne-am descălțat de moarte și-am strâns în pumnii mici o nebunie
Cu promisiuni demult uitate, pierdute-n glas de vânt și păpădie.
Am stat cuminte, surâzând luminii, ce-ți răsărea în taină dintr-un vis
Și-am înflorit dintr-o ispită veche, flămândă și-nsetată de abis.
M-am așezat la căpătâi de noapte și sărutându-ți norii de furtună
Ți-am prins de creștet bolte înstelate, înmugurind cu razele de lună.
Și cum să nu te strâng la piept de soare, când ești atât de surd și atât de neiubit?
Cum să ne fie iar îndestulare când vanitatea dulce te-a orbit?
De data asta negreșit m-astâmpăr sunt egoistă și nu-ți las nimic
E prea frumoasă primăvara! Nu vreau s-o-nghesui într-un suflet mic...
poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre uitare