Epigrame despre georgescu matei, pagina 47

Luna asta, lumea-i bună
-Mi se pare o minune-
Pân' şi baba poa' să spună
Că moşneagu-i ''bunăciune''.

Câştigat-a rămăşagul
C-o să ia o domnişoară;
Dar e greu s-o treacă pragul
Chiar de fata e ''uşoară''.

Moş Crăciun e un Romeo
Ce şi-a-luat saltea ''Dormeo'';
Însă vrea să o probeze
Doar cu babele obeze.

Cum merg pe drum mereu alene
Mă bântuie un epitaf:
Ca ''dincolo'' să scriu catrene
Îmi trebuie dermatograf.

Amicul meu nu se îndură
Să taie porcul de Ignat;
Şi-atunci îi pun un măr în gură
Deşi dantura l-a lăsat.

Căutându-şi jumătatea
Nu se uită la ''blazon''
Nu contează nici etatea
Căci o ia după ''talon''.

Toţi ne-luăm odată ''zborul''
Zice-n crâşmă un poznaş;
Dar ca tot prevăzătorul
Am trei pungi de arpacaş.

Pentru câte-a îndurat
De la soacră-un an şi-o vară,
Cere -a fi recompensat
Cu ''VIRTUTEA MILITARĂ''.

Nu sunt sfântă, îmi ştiu vina,
Ca şi alte păcătoase;
Strică-i, Doamne, bormaşina
Lu vecinu de la ''şase".

Azi, la poştă când m-am dus,
Corespondeţa am depus;
Dar pe plic, ca un făcut
Nici adresa n-am trecut!

<< < Pagina 47 >

georgescu matei