Poezii despre fata morgana, pagina 47
Fața iluzorie
Pe aleea dintre blocuri
Te-am zărit întâia oară,
Te mișcai sprințar pe tocuri
Zveltă ca o căprioară.
Glumeai și râdeai voioasă
Când ni s-a-ntâlnit privirea,
Insistentă, curioasă,
Dar mi te-ai pierdut cu firea.
Mi-ai zâmbit cam încurcată,
Iar eu am simțit povara,
Fața ta îmbujorată
M-a fascinat toată vara.
Veneam zilnic pe alee
Să te caut, s-aud glasul,
Și cu flori de azalee
Să încerc să-ți opresc pasul.
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-am ieșit din rând
Să nu ies din rând,
să nu merg în față,
La rău să nu mă plâng,
Dumnezeu așa mă-învață.
Cât am fost în viață, n-am ieșit din rând.
Nici n-am mers în față, am ținut de rând.
Am rămas acolo, unde-i locul meu.
N-am fost un Apollo, nici n-am fost un zeu.
Am măsurat timpul, doar cu pasul meu.
N-am văzut Olimpul, cred în Dumnezeu.
De la El am primit viață, Lui m-am închinat,
El mi-a dat povață, El m-a luminat.
Cât am fost în viață, El m-a ocrotit,
Iar când s-a rupt ață, tot El m-a primit.
De-abia atunci,
Cu credință-n suflet, am ieșit din rând,
să stau și să cuget, cine-am fost și cine sunt.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceremonial
Ce bine-i uneori să fie noapte
ce bine-i uneori să fie
întuneric doar nu pot suporta
întotdeauna sa-mi vezi fața
și nici acum nu pot dormi
sunt nori îndepărtați ce se formează
ori se mai rupe de pe-orbită
în univers vreo stea
și trebuie în lume cineva să stea de
veghe să cumpănească totul în tăcere
când sarea oaselor absoarbe rouă mai
repede să vină zorii
plutesc deasupra marelui tău
somn cu ape repezi și adânci Iui
poate i-aș îngădui să-mi vadă
livida față descărnată
[...] Citește tot
poezie de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vând spinii sufletului meu
- Ia, maică, trandafirii mei
Că i-am cules de dimineață,
Cu lacrima curgând pe față
Și roua dragostei în ei!
- De care vrei să-ți dau domniță,
Uite, cei galbeni au boboci!
- Cu mine babă, nu te joci...
Nu vezi ce scurți sunt la codiță?
- Îți dau atunci, albi ca mireasa,
Să-i pui acas' lângă icoană...
- Mata ești sigur pământeană
De vrei s-o fac pe-a cuvioasa?
- Am roz, ca fața dumitale
Ce-și scaldă frumusețea-n soare!
- Te porți precum o cerșetoare
Și dai cu vorbe dulci târcoale!
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (1 august 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paiața
Ca un clown privește lumea
Saltimbanc fără scăpare
Tu să râzi, să râdă alții
Râdeți toți în gura mare.
Viața este ca balonul
Îndesat cu aer, plin
Vesel se înaltă-n sfere
Fericit de-al lui destin
Dar ajunge-un vârf minuscul
Dintr-un ac plin de rugină
Și, cu-o găurică mică,
Îl aruncă jos, în tină.
Acul nu-i ce-a fost odată.
E acrit, bolnav și rău
Nu mai are nici ureche
Dar a-nfrânt destinul tău.
Tu apropiete-n grabă
Saltimbanc cu râs pe față
De balonul care moare
Și insuflă-i din nou viață
[...] Citește tot
poezie de Jan Lulu Stern
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața-i de mătase
Eu cred că acum gândesc mai mult,
În astă dimineață de mătase,
Lumina soarelui eu o sărut,
Pe fața ta când s-arătase.
Eu cred că mă răsfăț prea mult,
Să fiu mereu în feerie,
Să te trezesc cu un sărut,
Pe fața ta din lenjerie.
Tu ești un vis de dimineață
Ș-așa vreau să mă trezesc,
Trecând ușor noi doi prin viață,
Frumos așa vreau să trăiesc.
Eu cred că singură pot să fac,
Tot ce doresc și să iubesc,
Că ființa ta e al meu leac,
Pe altcineva ca tine nu găsesc.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (10 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pot să-i surprind
Fața îmi va cădea cândva
pe masă
mă voi risipi
în o mie de versuri.
poezie clasică de Jerzy Harasymowicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condamnații
Condamnații din sanatoriu
Se uită cu jind prin ferestre
Sănătatea, singura lor zestre
A ajuns detaliu derizoriu
Se simt mai vinovați ca la-nceput
Pe umeri duc o tristă condamnare
Că nimeni pe pământ putere n-are
Să le redea întâiul lor statut
Zilnic fac controale de rutină
Și înghit pastile de tot felul
Frica morții le mărește zelul
Că ei zilnic merg înspre ruină
Lasă-n urmă un crâmpei de viață
Unii chiar neveste și copii
Conjugarea verbului a fi
Le-a fugit definitiv din față
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina vieții
Dumnezeiesc mi-e drumul pe care am pornit,
În față merge Domnul, cu cete de lumină,
În spate îmi duc crucea așa cum mi-am dorit,
Când am venit pe lume, ea nu mi-a fost străină!
Dumnezeiesc mi-e totul, de-i noapte sau de-i ziuă,
Mi-s pașii în tandem cu clipa ce-i disipă,
Privesc cum sosesc îngeri, pe haina vieții-mi nouă...
Și-n mersul lor cel tainic, nu-mi fac din ea, risipă!
Dumnezeiesc mi-e văzul cu tot ce am lăuntric,
În leagănul curat mă crește Maica Sfântă,
De-ngenunchez, când merg, mi-e Crezul emblematic,
Văzând, în fața mea, cum Domnul îmi cuvântă!
poezie de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine-i fata?
Fata cu ochii ca iarba
face să-mi tremure barba.
De emoție și teamă,
că nu mă mai bagă-n seamă,
nu mai știu nici cum mă cheamă.
Când o văd mă fâstâcesc,
mă roșesc și amețesc,
iar dacă vreau să-i vorbesc
simt că se-ncleștează gura,
gândurile-mi curg de-a dura,
simt că mă cuprinde ura.
Deschid gura, amuțesc,
încep să mă zvârcolesc,
și rostul nu mi-l găsesc.
Când văd că râde cu alții
mă dezleagă doar prelații,
delirez și cad în transă,
doar așa-mi creez o șansă
de a fi în preajma ei
ca să-i sorb din ochi scântei,
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!