fata cu ie

Lucian: Stai puţin! Ce-ai spus?! Am auzit bine sau nu?! Ai spus cumva că mă iubeşti?!
Lia: Da...
Lucian: Da; ce?!
Lia: Te iubesc... Dar...
Lucian: Deci, mă iubeşti, dar... Există un "dar"... Nu-mi place cum sună acest "dar", însă... Deci, mă iubeşti! Şi în afara faptului că am obţinut prietenia ta, am aflat şi că încă mă iubeşti, cu toată existenţa acelui "dar"... Ce altceva mi-aş mai putea dori?! Mă pot considera norocos şi fericit... Dar nu înţeleg un lucru! De ce m-ai refuzat totuşi, mereu, cu înverşunare, în tot timpul ăsta? De câte zeci, sute sau mii de ori? N-am ţinut socoteala...
Lia: Sute sau mii... Nu exagera! Te-am refuzat, pentru că... Pentru că...
Lucian: Nu te înţeleg! Încă mai ai secrete faţă de mine, deşi... De ce?! Nu ţi-am dovedit oare că sunt demn de încrederea ta?
Lia: Ba da, desigur. Nu-i vorba despre asta. Doar că... Te rog, nu fi prea insistent!
Lucian: Bine. Am să încerc să nu fiu prea insistent, pentru că nu vreau să devin cicălitor, enervant.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sever: Lucian Enka.
Lucian: Da, domnule.
Sever: Treci în faţă şi ia loc în primul rând, în partea stângă. Domnişoara Laura Stancu, în partea cealaltă, vă rog! Mă numesc Sever Forţan, sunt profesor de cultură civică în acest Institut; tu ştii foarte bine, Luci... Lucrez aici de vreo... aproximativ 30 de ani şi sunt vicepreşedintele Comisiei Disciplinare. Preşedintele Comisiei va veni doar joi, la audierea finală, după care tot dânsul vă va comunica şi decizia luată în urma anchetei pe care o vom începe acum. Acuzatul este Lucian Enka, iar reclamanta Laura Stancu. Ai ceva de spus în apărare, Luci?
Lucian: Nu.
Sever: Cum aşa?!
Lucian: Nu mă pot apăra, pentru că, în primul rând, încă nu cunosc care sunt acuzaţiile formulate la adresa mea.
Sever: Deci, nu le cunoşti; nici o grijă, le vei afla în curând. Deocamdată, te întreb dacă vrei să te reprezinte cineva în apărare?
Lucian: Nu, domnule, cred că mă pot descurca şi singur.
Sever: Treaba ta; cum vrei.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sid: Şi colega ta? Trebuie să sosească şi ea, în curând?
Lucian: Nu. Ea nu va veni astăzi. Era prea obosită.
Sid: Înţeleg. Deci, de asta ai venit singur. Mă miram că nu sunteţi împreună.
Lucian: Va veni mâine. Astăzi trebuie să ne descurcăm doar noi, singuri.
Sid: Şi ne vom descurca.
Lucian: Bineînţeles că ne vom descurca. Dar să ştii, chiar şi eu sunt puţin obosit.
Sid: Dacă vrei, te poţi retrage. Nu-i nici o problemă. Te înţeleg. După atâta petrecere, e normal...
Lucian: Nu, nu sunt chiar atât de obosit încât să nu rezist vreo câteva ore. Însă nu cred că aş putea face faţă unei noi incursiuni în trecutul planetei voastre. Nu m-aş putea concentra suficient şi n-aş înţelege nimic. Am putea aborda un alt subiect, mai puţin încâlcit?
Sid: Sigur. Orice doreşti tu. Doar să-mi spui.
Lucian: Atunci, aş propune să revenim în prezent. Ce zici, se poate?
Sid: Desigur. De ce nu s-ar putea?
Lucian: Minunat! Şi cred că am putea rămâne în parc, pe o bancă, cel puţin un timp.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Lia, eu... Lasă-mă-n pace, te rog! Şi pricepe odată că n-am vrut să devin eroul tău! Nu sunt idolul nimănui!
Lia: Dar ce-i rău dacă eu te văd aşa?
Lucian: Este, pentru că eu nu sunt aşa! Sunt acelaşi, ca şi până acum, nu m-am schimbat deloc. Tot aşa eram şi înainte, întotdeauna. Pricepi?! Nu vreau să mă priveşti cu alţi ochi doar pentru că ţie ţi se pare că ar fi fost un gest deosebit.
Lia: Dar nu mi se pare deloc. Chiar este un gest deosebit. De ce nu-mi dai voie să-mi arăt recunoştinţa faţă de tine? De ce te deranjează acest lucru?
Lucian: Nu înţelegi?! Nu-mi place! N-aş vrea să mă placi doar pentru că mă consideri un soi de erou. Vreau să mă vezi la fel ca şi până acum. Eu sunt acelaşi Lucian Enka dintotdeauna.
Lia: Hmm... Poate că nu te cunoşteam prea bine până acum, nu te vedeam aşa cum erai în realitate.
Lucian: Şi ce te face să crezi că acum m-ai cunoaşte mai bine? Nu vezi că greşeşti?

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Willie Stark: V-au amăgit de o mie de ori, aşa cum m-au amăgit şi pe mine. De această dată eu voi fi cel care va amăgi pe cineva. Voi rămâne în cursă. Sunt de unul singur şi vreau să le vânez capetele. Ascultaţi-mă, dragi ţărani! Ridicaţi-vă privirea şi uitaţi-vă la singurul adevăr pur, cel al lui Dumnezeu. Acesta este adevărul! Voi sunteţi ţărani. Nimeni nu a ajutat niciodată vreun ţăran, în afară de alt ţăran. Ascultaţi-mă, ascultaţi-mă! Aveau de gând să se folosească de mine pentru a împărţi voturile. Dar eu sunt aici în faţa voastră, stând pe cele două picioare ale mele. Până şi un câine poate învăţa să facă asta. Voi staţi pe cele două picioare ale voastre? Aţi învăţat să faceţi asta? Luaţi aminte, dragi ţărani! Distrugeţi pe oricine vă stă în cale! Distrugeţi-l pe Joe Harrison! Distrugeţi-l pe McMurphy! Dacă nu se învaţă minte, lăsaţi-mă pe mine să le arăt eu lor. Vreau să-i văd cu gâtul tăiat.

replică din filmul artistic Toţi oamenii regelui, scenariu de Steven Zaillian, după Robert Penn Warren
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reporteriţa: Am venit să-ţi luăm un interviu, maică.
Bătrâna: Ce dracu să-mi mai luaţi?
Reporteriţa: Am venit să-ţi luăm un...
Bătrâna: Păi mi l-aţi mai luatără o dată, taică.
Reporteriţa: Când?
Bătrâna: Oho! Pă la anii '60, taică... '60...
Reporteriţa: Cum ţi l-au luat, maică? Ţi-au pus microfonul în faţă, sau cum?
Bătrâna: Da, da, taică... Mi-au pus pistolul! La ceafă, taică, la ceafă!
Reporteriţa: Gândeşte-te bine, maică! Eşti la un interviu pentru televiziune... Pistolul sau microfonul?
Bătrâna: Aaaa, pistolul, sigur pistolul! Că microfonul iera sub masă...
Reporteriţa: Si ce-ai spus?
Bătrâna: Păi am zis, taică... am zis, oho... "Jos comunis..." Dar nu s-a auzit! Că pesemne de la pistol nu se aude ca de la microfon, taică...
Reporteriţa: A fost un moment însemnat din viaţa matale, maică, aşa-i?...
Bătrâna: Am semnat, taică... am semnat. Cu toate că eu nici nu ştiam să scriu. Da' când am văzut pistolul, am învăţat pă loc, ştii cum? Academiciancă mă făcui...

replici din Unda veselă, sceneta "Interviu la ţară" de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chaucer: Sunteţi minunaţi. Sunteţi extraordinari. Doamnelor şi domnilor şi toţi cei de aici ce nu staţi pe o pernă de catifea. (Mulţimea aclamă.) Astăzi, astăzi sunteţi cu toţii egali. (Mulţimea aclamă.) Pentru că sunteţi cu toţii binecuvântaţi. Iar eu am onoarea, ba nu, chiar privilegiul de a aduce în faţa dumneavoastră un cavaler, ridicat la acest rang chiar de cavaleri. Un cavaler care îşi are originile cu mult înainte de Charlemagne. L-am întâlnit prima dată pe un munte, în apropiere de Ierusalim, rugându-se la Dumnezeu pentru a primi iertare pentru sângele sarazin vărsat de propria-i spadă. Altă dată, m-a uimit mai cu seamă în Italia, când a salvat o frumoasă orfană de groaznicul său unchi turc care o dorea numai pentru el. (Mulţimea îşi strigă dezaprobarea.) În Grecia şi-a petrecut un an cufundat în tăcere doar pentru a putea înţelege sunetul unei şoapte. Şi, astfel, fără alte înflorituri şi zgomot fără de folos, vi-l prezint pe căutătorul serenităţii, pe protectorul virginităţii italiene, pe mesagerul Domnului, pe unicul, Sir Ulllrrrich von Lichtenstein.

replică din filmul artistic Povestea unui cavaler, scenariu de Brian Helgeland
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alex: Ştiu că dom' director e foarte ocupat, dar pentru tine îşi face întotdeauna timp. Şi... Fii serios; nu se poate să rămân cu tipa aia, să mă păzească zi de zi, până pe 27 iunie. E prea de tot! E chiar ciudată! Am încercat să fiu cât mai amabil cu ea, să-i fiu pe plac, i-am vorbit frumos, i-am zâmbit, am salutat-o politicos, dar ea... Nimic! N-a schiţat nici un gest, de parcă habar n-avea ce ar fi ăla un surâs. Şi ştii cum pot fi consideraţi oamenii care nu zâmbesc niciodată?
Lucian: Bătrâne, nu te grăbi s-o judeci, s-o clasifici; s-ar putea să greşeşti! Ţi-a lăsat impresia că ar fi dură, lipsită de sentimente, dar prima impresie poate fi înşelătoare. Poate te-a înspăimântat sau te-a impresionat aspectul ei neobişnuit pentru o fată, ori poate porecla ei.
Alex: Poate, dar oricum ar fi, nu vreau să fie ea body-guardul meu până pe 27 iunie... Gândeşte-te; sunt câteva săptămâni în joc. Ce naiba; mă fac de râs! Adică, aşa am ajuns, să am nevoie de protecţia unei tipe? Una, denumită "Ucigaşa"?

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frodo: Şi aşa a fost. A început cea de-a patra eră a Pământului de Mijloc. Iar Frăţia Inelului... deşi unită pentru totdeauna de prietenie şi de iubire... a luat sfârşit. La treisprezece luni de la ziua in care Gandalf ne-a trimis în lunga noastră călătorie... ne aflam din nou în faţa unei privelişti binecunoscute. Eram acasă. Cum îţi reiei obiceiurile vieţii de dinainte? Cum mergi mai departe... când în adâncul inimii începi să înţelegi... că nu mai e cale de întoarcere? Sunt lucruri pe care timpul nu le poate rezolva... răni adânci... care rămân. Bilbo mi-a spus odată că rolul său în această poveste se va încheia... că fiecare dintre noi facem la un moment dat parte din poveste. Cea a lui Bilbo luase acum sfârşit. Nu vor mai fi şi alte călătorii pentru el... mai puţin una. Dragul de Sam. Tu nu vei putea fi mereu de ambele părţi. Va trebui să fii cu totul într-o singură parte. Mai atât de multe de făcut şi de trăit. Rolul tău din poveste va continua.

replică din filmul artistic Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui, scenariu de Fran Walsh, după J.R.R. Tolkien (1 noiembrie 2003)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sever: Ce vă deranjează atunci la acuzat, cadetul Enka?
Lia: În general, caracterul lui.
Sever: Caracterul?! Îl consideraţi cumva indisciplinat, violent, periculos, agresiv, impulsiv?
Lia: Nu.
Sever: Atunci?! Are cumva vicii? Este fumător convins, alcoolic, consumă droguri sau este dependent de vreunele dintre acestea?
Lia: Nu.
Sever: Vorbeşte urât; insultă, înjură, este nervos, nepoliticos sau vulgar? Foloseşte un vocabular obscen, indecent?
Lia: Nu...
Sever: Atunci care-i problema, de fapt?
Lia: În general, are un comportament necorespunzător faţă de domnişoare.
Sever: În ce constă acest comportament necorespunzător? Le bate, le agresează verbal sau fizic, sau în altă manieră? Se poartă necuviincios cu ele? Le hărţuieşte în vreun fel sau altul?
Lia: Nu.
Sever: Consideraţi că reprezintă un real pericol la adresa dumneavoastră şi a celorlalte două domnişoare din echipaj? Atentează cumva la integritatea morală sau corporală a dumneavoastră şi a colegelor dumneavoastră?
Lia: Nu.
Sever: Îl consideraţi instabil din punct de vedere psihic?
Lia: Nu...
Sever: Şi totuşi, susţineţi în continuare că ar avea un comportament necorespunzător şi nu renunţaţi la acuzaţiile aduse?
Lia: Da.
Sever: Bine. S-a consemnat totul până în acest moment?
Horaţiu: Da.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!