Adaugă un citat | Citate la întâmplare | Votează! | Votate recent | Adăugate recent | Comentarii recente | Top general

agonie si extaz

Poezii despre agonie si extaz, pagina 47

Rumi

Nu este nevoie de formă

Într-o noapte pe când mergi pe stradă,
dinspre magazinul tău și casa ta
către cimitir,

mă vei auzi strigându-te din interiorul
gropii deschise și vei realiza
că noi am fost mereu împreună.

Eu sunt esența clară a conștiinței
din ființa ta, aceeași în extaz,
ca și în oboseala pricinuită de ura pentru propriul sine.

În acea noapte când, eliberat de frica șerpilor
și de întreaga tracasare pricinuită de furnicile sâcâitoare, vei auzi
vocea mea familiară, privește candela deja aprinsă,

miroase parfumul, surpriza cinei pregătită
de iubită în lăuntrul tuturor celorlalte iubite.

Acest tumult al inimii este semnalul meu

[...] Citește tot

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Oceanul sufletului" de Rumi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -29.00- 27.55 lei.
Livia Mătușa

Suntem săraci

Suntem săraci în suflet și în gând,
Căci bunul simț a dispărut de pe pământ,
Suntem săraci în inimi și la minte,
Își plâng bătrâni aducerile-aminte.
Ne vindem sentimentele-n talcioc
Și prerorăm că-i lipsă de noroc.
Ne este trupul cumul de dureri,
Trudim de-acum cu ultime puteri.
Minți strălucite intră-n agonie
Sunt stele prinse-n plasa de hârtie
A indolenței. Sunt decât o umbră
Ce printre alte umbre se surupă.
Suntem săraci, mișei și plini de ură,
Arar câte un petec de cultură...
Ni-i munca împărțită între hoți.
Nici să trăiești decent azi nu mai poți.
N-avem rușine de strămoși. Cumplit!
Ei pentru noi de veacuri au trudit.
Coloșii sunt umbriți de cei ce fură
Fără rușine și fără de măsură.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amor [variantă]

Înamorat al meu suflet îmi e,
Și-anume, iubit-o, să-ți spun eu de ce,
Ochii tăi galeși ce cald mă privesc
Trezescu-mi în suflet amorul firesc.

Geana ta scumpă ce pâlpâie-ușor
Cu focul ei molcom și seducător
Chipul tău drag îl pictează sublim
Pe-a inimii-mi pânză ca pe-un heruvim.

Dulcele-ți zâmbet, candid, fericit,
Mă urcă pe culmi de-un aspect negrăit
Și-aprig vrăjit eu mă bucur atent
De focul surâsului tău inocent.

Degetul tău cel subțire și fin
Îmi naște în suflet un patos divin
Când cu tandrețe mi-l plimbi pe obraz
Și îmi definește cuvântul extaz.

[...] Citește tot

poezie de din revista Luceafărul de seară Botoșani (22 aprilie 2019)
Adăugat de George Ciprian BălanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Invitație

Haide, vino-mi în gând.
Adu-mi timp din trecut.
Redă-mi vis ce-am avut,
Când trăiam zile-n rând.

Haide, vino să stai,
Timp să-ți iei, vis să fie...
Mâna-mi pernă să-ți ție...
Cap să pui, corp să-mi dai.

Haide, lasă-ți privire
De ochi calzi și căprui;
Ce-ai promis nimănui...
Mi i-ai lăsat... nemurire.

Haide, buze de sânge,
Zâmbet fin ca de nimfă.
Sunt doar sevă și limfă;
Căci arcaș mă străpunge.

[...] Citește tot

poezie de (29 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Charles Baudelaire

Bijuteriile [Les bijoux]

Draga mea era goală, și să-mi cânte în strună
A păstrat pe-a sa piele sunătoare podoabe,
Prin a lor opulență ea părea o stăpână
Cum erau în vechime a Maurilor roabe.

Când dansează, se-aude sunet viu și sarcastic,
Iar metalul și piatra, cu luciri cristaline,
În extaz mă aruncă și îmi place fantastic
Când lumină și sunet se amestecă bine.

Deci stătea tolănită și simțea desfătarea
Surâdea relaxată pe înalta dormeză
Și iubirea-mi simțea, delicată ca marea,
Cum se-nalță spre ea ca un val spre faleză.

Ca o blândă tigroaică, mă privea insistentă
Visătoare, pierdută, încerca multe poze,
Și a ei inocență, și-a ei poftă ferventă
Aduceau un nou farmec printre metemorfoze;

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Florile raului" de Charles Baudelaire este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -14.99- 14.24 lei.

Gând ultim, de ursuleț

Sunt obosit peste măsură de atâta vâlvă nestârnită,
că doar eram pierdut puțin, n-aveam –la vârsta neîmplinită
nici de un an- n-aveam idee, că vizită nu pot să fac
să văd și eu umani umblând și să le arăt... și eu îi plac...
sau, nu mai știu, poate naiv crezusem că e ca-n pădure,
printre ai mei, ce ne adoram, adunam fragi, poamele, mure,
că-s parfumate și, mâncam, ne iubeam toți, că răbdători
nu știm de răzbunări, de ură, nu ne atacăm... avem valori,
nu facem rău, de rău nu este, ne protejăm și noi de moarte...
cum mama ne-a învățat demult, când încă ne mai dădea lapte
și ne ținea la piept cu cald, ne mormăind din a sa viață;
cum este grea și să fim buni, chiar mari... de vom derula ață...

E crezul meu, de mic sălbatic, nevinovat, de ursuleț
așa, picat în agonie lovit de-un glonț nicicum răzleț
-dintre, ce nici nu mai văzusem, nu sunt încă ajuns isteț-
de-un foc de pușcă descărcată, deși eram speriat, naiv,
nu-mi propusesem, că nu știu, cum nu știu nici ce e motiv,
doar îndrumat de bun, ce-am simț, lăsat așa, intuitiv,
mă știind pur, fără de apărare, numai credul în aventură,

[...] Citește tot

poezie de (12 octombrie 2016)
Adăugat de Daniel AurelianSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Aventura

Cât de profund se naște, în superficial,
cu timp și curs mereu neașteptat
și cu sfârșitul, un eventual
poetic, sau real... Riscat!?

E parcă o călătorie
fără nimic de convențional;
cu minte, suflet sau din datorie
neîndeplinită inerent, nenatural!

Este particula de un menit astral,
de-un tot făcut total imprevizibil,
fără rol scris; un "improviso" teatral
"live"... Ne sfidând inteligibil!

Are un gust aparte, fremătând
printre fiorii de-un sublim necunoscut
indus; doar înțelegerea îl relocând...
"No self control"... "K. O." de-un upercut!

[...] Citește tot

poezie de (1 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toiul nunții

E nunta la mireasă în toi
Sunt așezați cu toți la mese
Vorbesc perechi cu țuica-n țoi
Pe bănci de lemn-n dureri de fese.

Sunt toți bronzați din câmp, de soare
Și-au cerc pe cap, de pălării...
Meniu așteaptă-n nerăbdare;
Mai ies pe afară... în bălării.

Aud deodată o hărmălaie
Și muzică și zbierături.
Se întorc nuntași de la naș Nae;
Tipând, în cânt, cu înjurături.

Se înveselesc și râd cu toții
Și-arată dinți de... tinichea
Iar cei ce n-au și-arată cioții
Și fluieră, scuipând, sadea.

[...] Citește tot

poezie de (19 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Edgar Lee Masters

Rebecca Wasson

Primăvară și Vară, Toamnă și Iarnă și iarăși Primăvară,
Urmându-și una alteia, trecând pe lângă fereastra mea!
Și-au fost atâția ani în care le-am vegheat și numărat curgerea,
Ani în care de multe ori groaza mi-a umplut inima
Împreună cu sentimentul că devenisem eternă; am trăit
Parcă cel puțin o sută de ani! Și încă mai stau
Ascultând ti-tac-ul ceasornicului și răsuflarea vitelor, molcom㠖
Și țipetele gaiței în zbor printre frunzele care cad!
Singură zile și zile la rând, nesfârșite,
În casa unei femei afectate de vârstă, căruntă.

Iar în timpul nopții sau la lumina zilei privind afară pe fereastră,
Gândurile mele înotau înapoi, parcă prin apele unui timp infinit,
Spre Carolina de Nord din zilele tinereților mele,
Spre John, John al meu de departe, în războiul cu englezii,
Spre toți copii, și toți morții, și toate amărăciunile,
Scrutând pânza anilor întinsă ca o prerie din Illinois
Prin care s-au perindat marii eroi pe cai în spume,
Washington, Jefferson, Jackson, Webster, Clay.
O, tânără și frumoasă republică, ție, John al meu și cu mine,

[...] Citește tot

poezie clasică de din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER – editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Spoon River Anthology Paperback" de Edgar Lee Masters este disponibilă pentru comandă online la numai 16.99 lei.

(Ne)Vertebrate

Cad umbrele rătăcitoare
Peste a firii iz de spumă,
Cu râncezime își hrănesc
Infatuarea ce afumă.

Amorul se preumblă-n versuri
Cu pricepuți ai arcei goale,
Și-n spiritul cel animalic
Cresc coarnele originale.

Potopul cordului pragmatic
Aruncă spirite-n extaz,
Curg vorbe în iureșul lumii, –
Lingușitoare, după caz!

Perpetuează-n viața lină,
Fără opreliști sau eforturi,
Scursuri din zarea somnambulă
Cu ani împachetați în mofturi.

[...] Citește tot

poezie de (20 septembrie 2019)
Adăugat de Aurel PetreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 47 >


Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook