petre+tutea+am+facut

* * *

am făcut atâtea rele în viaţa mea
încât pot şti ce-i binele, mai aproape de el fiind
decât laşii care nu au fost în stare
de absolut nimic - şi-i consideraţi pentru asta ca drepţi!...

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norii

Imagini ce se încheagă în orice clipă,
Balauri ce aruncă foc pe nări,
Diavoli şi umbre-aleargă în depărtări
Când cosânzene încet se înfiripă...

Schimbări ciudate ce se fac în pripă,
Înalţii munţi devin întinse mări,
Sunt trenuri care-opresc o clipă în gări
Şi ape ce se scurg întru risipă...

Un moş cu plete pare-al meu bunic
Zâmbind de-acolo unde-i dus, departe,
O vrăjitoare ceartă un pitic,

Iar o bătrână o pâine în patru-o împarte,
File de poveste de când eram mic,
Norii mi le-arată, rupte dintr-o carte.

poezie de Petre Gigea-Gorun din Căldura vieţii (1978)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omeia

Mi-a inundat sufletul
Ca o ploaie benefică de vară,
M-a făcut să visez...
Cum visează floarea de cireş,
prima oară!
Cu ce-aş putea să mai compar orhideea
Dacă pe pământ n-ar exista... OMEIA?!

poezie de Julian Radu
Adăugat de Julian Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trupe de şoc

Unii oameni au murit fericiţi,
Dar nu ei erau acei oameni
Care-au bătut
Ani de zile
Linia întâi a frontului.

Primii au făcut câteva marşuri
Şi-apoi au dispărut lăsând în urmă
O moştenire de cântece obscene.

poezie celebră de Ernest Hemingway, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara

Lacrimi arse le-ai ascuns în soare,
Contemplând în flăcări nesfârşitul,
Legeni pe oceanul plin de zale
Sânii tăi, roşind tot răsăritul.

Mi-ai dat ochii şi frunzele-nverzite
Şi tot trupul tău imi e descânt,
Cu privirea mai născut din clipe
Şi pe buze-n dar sărutul frânt.

În adânc îmi umbli bântuind
Decolteu de noapte între stele,
Eu cărarea-n suflet ţi-o întind
Infinită-n cânturile mele.

Mâini de catifea adormitoare
Tu mă mângâi când zâmbeşti cu a ta zare!

sonet de Aurel Petre (17 iunie 2017)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă pe nou

Manole şi-a închis iubirea-n zid,
Eu - un popor de mierle fredonând
Al nedreptăţii lied

În gând

Sunt bucuros, aproape ne-ntâmplat,
Mi-a mai rămas un lucru de făcut -
Să le fiu cer surpat
În absolut.

poezie de Traian Vasilcău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La rang de artă

Te-ai născut pentru-a fi muză, pentru-a da lumii culoare şi-a o face să vibreze ca un copil ce se-amuză că-şi permite să sfideze culmile nemărginirii.
Mă jur pe toţi trandafirii c-aş muri oricând cu drag, doar să-i fac în ciudă firii că n-am pus picioru'-n prag, contra fiind iubirii, când e nebunească.
M-ai făcut să atrag ura fiecărui gură cască ce visează să trăiască, având al meu loc...
Mă faci să cred în noroc, fiind a mea şi, totodată, să dau cu bâta în baltă, fiindcă mi-ai dat foc.
Zău c-aş vrea s-o iau din loc, când te simt cât eşti de coaptă... – tocmai bună de cules! Şi, tot aceasta m-ar face, să mă-ntorc din mers.
Eşti blestem pentru raţiune, când îi pui în braţe raiul, arătându-i altă lume, astfel luându-i graiul.
Nimic nu e imposibil când eşti tu la cârmă. Când te simte se îndreaptă, chiar şi gura ce se strâmbă fără încetare.
Parcă ai fi un mic soare, astfel laşi impresii. Doar priveşte-n jurul tău, cum clădeşti expresii, care, până s-apari tu, exprimau doar moarte, le lipseau de tot lumina, transmiteau doar noapte.
Oricine-ar putea să jure că le ştii pe toate! Numai să nu fie orb, sau făcut din piatră, altfel n-ar putea nega că nu eşti o artă.
Nu ştiu ce vrajă ciudată ai făcut asupra lumii, dacă-au început să creadă în tine pân' şi păgânii.
Iar, dacă privesc la mine... M-ai pus în rând cu nebunii, de când m-ai făcut să-ţi pun la picioare ce-am mai bun, inclusiv raţiunea...
Tocmai aici e minunea, căci nu m-aşteptam vreodată să pot fi, la rândul meu, transformat în artă.

poezie de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi (1 august 2019)
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echilibru

Atâtea lucruri sunt de făcut într-o viaţă de om
şi cam tot
atâtea
ar fi de spus
cuvinte prea sărace
s-atingă absolutul
în schimb
avem lăsate
lacrimi
cu care
să clătim
echilibrul…

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veruri

Acorduri, arpegii, armonii...
Orice-au voit din mine au făcut:
Să stau cu anii mei pustii,
Sa plâng în orele târzii,
In tristele ore, necunoscut-
Acorduri, arpegii, armonii...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul încălzirii globale

O veste rea aleargă pe Pământ:
Regatul vechi al ursului polar –
Tărâm de nopţi cu ger cumplit şi vânt,
Cu munţi de gheaţă, piere în calvar!

De-a omului industrie-n avânt,
Planeta-ntreagă s-a-ncălzit amar...
Se stinge stirpea ursului polar,
Iar vestea rea aleargă pe pământ!

Nădejdea ne e doar la Cerul sfânt
Să stăvilească noul avatar,
Că fauna imensului gheţar
Nu poate-avea un alt aşezământ...

Ce veste rea aleargă pe Pământ!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!