tinerete

Foaie verde

Codrule,
Dă-mi o frunză de sus,
pentru lumină şi pentru tinereţe,
Şi pentru viaţa care nu moare.

Codrule,
Dă-mi o frunză de jos,
Pentru întuneric şi pentru bătrâneţe;
Şi pentru moartea care nu învie.

Noi ne-am scris sufletul
Pe frunze...
Codrule,
Dă-mi toate frunzele tale
Să cânt cu ele.

Sau mai bine cântă tu
Şi cu sufletul meu.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbrela...

Iau umbrela conştiinţei să ne-adăpostească-n veci,
De intemperia vieţii, de venin şi gesturi reci,
De asteroizii lumii sau sus-puse false firi,
De scrutări invidioase şi de negre clevetiri
Şi să stăm în lumea noastră, prinsă-n pace şi iubiri!...

Pe umbrelă scris-am vrajă, să ne scape de nevoi,
Să ne ţină-n tinereţe şi în braţe pe-amândoi!...
Clipele de voluptate, le reflecte-n acuarelă,
Tot ce dă o palpitare, contureze-se-n nuvelă,
Eu şi tu, tu şi cu mine, o tulpină sub umbrelă!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (15 iunie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treceam

pe şosea pe la
ştrandul din Lovrin
spre Gottlob era
un echipaj de poliţie
am scos buletinul foarte uzat
poliţistu cerea
chiloţii de pe mine
neapărat
el nu credea că aş fi
pofesor
de desen pe coclauri
el nu credea nu
în talentele mele
de vis. de aceea
pe şosea
s-au ucis
aproape toate sentimentele
mele faţă de
poliţia română pensionată
înainte de tinereţe

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecut-au anii

Trecut-au anii repejor,
Precum cocorii trec în zbor,
Atunci când simt că iarna vine
Şi pleacă toţi în ţări străine.

Te-ai dus pe veci copilărie,
Cu anii tăi plini de magie;
S-a dus şi tinereţea mea,
Cu tot ce ea frumos avea.

Ajuns acum la bătrâneţe,
Regret frumoasa tinereţe;
Nostalgic mă gândesc la ea,
Dar s-o întorc nu voi putea.

poezie de George Budoi din Tinereţea şi Bătrâneţea (5 octombrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desen în peniţă

şi tuş făcut la tinereţe
burta ieşită din maioul
de tractorist ne
practicant
neiniţiat în mânuirea creionu
lui nu-i pasă de haşurări
uite, ai avut un dar
trup puhav de la ultima
pandemie
de vorbe nu duci lipsă
aplici o haşurare încrucişată
peniţa lasă forme ferme
muşchii sunt tapaţi cu grăsime
la vedere, totul e la vedere
un desen cu peniţa de bronz

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harpa încrustată

Mă întreb de ce harpa închisă-n mine are cincizeci de strune,
Fiecare cu propria floare – o încrustare a perioadelor de tinereţe.
... Înţeleptul Chuangzi visează-n amiaza mare, fermecat de fluturi,
Inima vernală a Împăratului Wang plânge într-un cuc,
Sirenelor le alunecă perlele lacrimilor în marea-albastră, luminată de lună,
Verdele câmpurilor îşi respiră jadul din şi către soare...
Şi un moment care ar fi trebuit să dăinuie veşnic
A sosit şi a plecat înainte ca eu să-mi fi dat seama.

poezie clasică de Li Shangyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe

Ochii tăi, culoare-n gene,
boabe de cafea le coci,
geme sufletul în vene,
spadele, când le provoci.

Simţăminte răstignite
ţipă-n liniştea din poză,
calci cu zborul pe redute,
cu pastelul tău de roză.

Râd luminile din soare,
când tabloul îţi sărută,
cu privirea arzătoare

Primăvara chipu-ţi cântă.
Şi îţi duci, mireasă,-n zare,
Anii, mărturii pe tâmplă.

sonet de Aurel Petre (29 aprilie 2018)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buni sunt castraveţii

muraţi cât trebuie şi săraţi
un pic mai puţin cât
să nu urce tensiunea
când nu eşti îndrăgostit
puţin prea mult
te refac cât ai zice t/ş
marinat
făcut de iubita ta de la
tinereţe până la bătrâneţe
e puţin mai puţin acru
decât dulce ca un sărut
puţin mai mult decât pătimaş

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi de veteran

Umil, cu ochii în pământ,
suspin albit, dar ofilit,
rezist cu tinereţe.
În minte greu,
în mâini de fel,
nu simt pic de tristeţe.
Iar cerul greu, şuer de zmeu,
şuer de zeu,
aproape mi se pune.
Umil de sunt, de răni supus,
deschis de bătrâneţe,
ridic cuvântul, de-l aud
cei ce cad în tristeţe,
şi gloria de muritor,
le-o ofer cu bineţe.

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În desăvârşita noapte

În desăvârşita noapte
când ridic privirea din carte,
din numerabilele clare rânduri,
o, ce stelar de limpede se-mparte,
ca un buchet de rustice flori,
îngrămădirea de gânduri:

Tinereţe a sprinten legănatei prore,
cu şovăieli, duioşii, mângâieri. –
Pretutindeni bucuria de-a fi mână-n mână,
dorinţă însă nicăieri;
prea mult univers şi destulă ţărână.

Din Poeziile către noapte

poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârşite, traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!