joc de cuvinte

Poezia nu este alcătuită din cuvinte, ci din gânduri trăite pe hârtie.

aforism de Camelia Opriţa din WordPress.com (13 martie 2020)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele cuvinte sunt mai puternice decât faptele.

Nikos Kazantzakis în O viaţă în scrisori (1983)
Adăugat de Daniel Botgros
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru că pot vorbi, nu înseamnă să exagerez spunând cuvinte.

aforism de Ovidiu Kerekes (7 februarie 2006)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu, după Iov, cu ce cuvinte ne mai putem certa cu Dumnezeu.

Dan Bujor Dragomir în Din Exil (2011)
Adăugat de Dana Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre cuvinte, îngerii administrează... tăceri de tot soiul!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există două cuvinte care îţi deschid multe uşi: "trage" şi "împinge".

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia curge ca un râu de smoală

din pieptul tău
mă ademeneşte
îmi umple degetele de cuvinte
şi lupt
da
lupt
să te adun în pumnul meu de sare
să te amestec cu tăcerea
şi nu pot
când ea curge din pieptul tău
degetele mele nu se împotrivesc
pentru că stigătul tău este mai puternic
mai clar
şi lupt
da
lupt
să te scot din ochiul meu
să te abandonez
ca pe un bărbat oarecare
dar strigătul tău este atât de puternic

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidra cu rugăciuni

Doamne Doamne eşti acasă
ai spus să bat şi vei deschide
deşertul lumii mă apasă
deşertul Doamne din cuvinte

Ai spus să bat că vei deschide
pustiul Doamne-i peste tot
şi morţii vai nu-s în morminte
e prea pustiu să mai suport

Pustiul Doamne-i peste tot
deşertul lumii mă apasă
şi din genunchi te-nalţi socot
că Doamne totuşi eşti acasă

Ai spus să bat şi vei deschide
dar ceru-i vai tot din cuvinte

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (30 mai 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de rostire

Slove ancorate străin în cuvinte.
Fraze arse de sens
în creuzetul minţii.
Cenuşa...
Şi eu...
Exilată în laguna tăcerii,
încovoiată a semn de-ntrebare,
în zadar număr puncte suspendate
în cârligul vreunei litere.
Un semn se ridică-a mirare,
ţintuit între stihuri şi proză.
Culeg din cuvinte,
resturi de inimă stingheră.
Le topesc
în acelaşi bizar creuzet al minţii.
Funerar le îngrop,
în parodie cu măşti
jumătate triste,
jumătate vesele
rămâne-amintirea...

[...] Citeşte tot

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (iunie 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre cuvinte mari, cuvinte şi necuvinte

[clişee]

viaţa mea se scurge printre cuvinte ca un râu fără maluri, cu meandre, vârtejuri şi-împotmoliri

iubire
e un cuvânt atât de mare încât puţine inimi reuşesc să-l cuprindă în întregime
şi toate celelalte se mulţumesc cu surogate, coji, firimituri
convinse că au cucerit Everestul

moarte
teamă, spaimă, furie, frică, nimeni nu poate să o ignore şi puţini sunt cei ce o iubesc cu adevărat
dar iubirea adevărată nu înseamnă să i te oferi plin de ignoranţă şi aşteptări
adevărata iubire înseamnă înţelegere şi este de o profunzime incalculabilă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!