Poezii despre prea mult, pagina 45
Rugăciune
Când mă vei chema la Tine în clipa Judecății și mă vei întreba:
"Cine ești?",
Îți voi spune:
"Doamne, lasă-mă să-ți spun mai întâi cine e cea pe care am iubit-o
Și cât de mult am iubit-o!"
Și astfel ai să cunoști cine am fost și îmi vei zice:
"Rămâi cu Mine, căci prea mult ai iubit și ai suferit.
N-am să te las în Iad alături de ea..."
Iar eu am să-ți spun:
"Doamne! Fără ea Raiul ar fi un Iad pentru mine! Unește-ne măcar acolo, dacă în viață nu ai făcut-o!"
poezie de Cristian Wagner
Adăugat de Cristian Wagner
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi poezii despre religie, poezii despre viață, poezii despre rai, poezii despre iubire, poezii despre iad, poezii despre cunoaștere sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nici nu mă spăl de multele iubiri
Nici nu mă spăl de multele iubiri
Mi-e greu să fac din dragoste o vină
Sau prost îndemn al bietei mele firi,
Când văd cum arde roua-n trandafiri
Și cred cu teamă-n Cel ce va să vină.
Nici nu mă spăl de multele iubiri
Cuprinse-n viața mea mult prea puțină,
Când pot clădi cu jertfa lor grădina
De stânjenei, de crini, de calomfiri.
Cei sterpi și răi n-au starea să-nțeleagă,
Eu, păcătos fiind de la-nceput,
Mi-am dăruit priveliștea întreagă
Și cel mai sincer, poate, m-am temut
Că dacă-n carne clipa rod nu leagă,
Nici veșnicia-n suflet n-a-ncăput.
poezie clasică de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vinovăție, poezii despre trandafiri, poezii despre suflet, poezii despre sinceritate, poezii despre prostie, poezii despre jertfă sau poezii despre frică
Sfârșit
Iubirii noastre i-ai pus gard
Tu, cea cu chip ca de păpușă...
În timp ce-n flacără eu ard
La tine-n suflet e cenușă.
Din tot ce simt eu pentru tine
Nimic, nimic nu te-a mișcat
Mai mult mi-e rău decât mi-e bine
Și de tristețe mă simt beat.
Ai fost un vis frumos, pesemne
Un vis ce eu l-am întețit...
De cicatrici și rele semne
Mi-e sufletul prea mult ciuntit.
Cântarul dragostei spre tine
Arar prea rar s-a înclinat,
Ce-ai însemnat tu pentru mine
Cam niciodată n-a contat.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre urări, poezii despre tristețe, poezii despre timp, poezii despre sfârșit, poezii despre păpuși sau poezii despre inimă
* * *
... Dacă nu-ți cer prea mult
Dacă-ți dau prea puțin
Tu să sorbi netemut
Cupa mea cu venin
Tu să rabzi în tăcere
Și-n bătaie de joc
Mereu alte himere
Lângă stinsul meu foc
Cum te soarbe venin...
Tu mă lasă s-ascult
Dacă-ți dau prea puțin
Dacă nu-ți cer prea mult...
poezie de Iurie Osoianu (16 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, citate de Iurie Osoianu despre tăcere, poezii despre foc, citate de Iurie Osoianu despre foc sau poezii despre batjocură
În căutarea unei mutări perfecte pentru a obține șah mat
Inventând reguli noi, într-un nou aranjament și având o nouă strategie,
Regele alb forțează regele oponent într-un colț periculos, pentru a fi controlat de nebun.
Regele alb este foarte bogat.
El ia proprietăți, aparent lipsite de valoare, de la propriul său popor
Și le transformă în proprietăți proprii.
El apăra un sistem de înrobire și exploatare.
El se autoproclamă un mare erou, gândindu-se cât de deștept și de inteligent este,
Pentru că se supune Marelui Întuneric.
Cetățenii țării sale sunt orbi și foarte săraci...
Regele negru are puterea, el are respect pentru proprietatea privată
Și drepturile persoanelor de a dobândi în mod liber proprietatea și de a se folosi de ea.
În regatul său există oameni care sunt bogați, precum și oameni care sunt foarte bogați.
Dar regele negru este orb...
Nebunul devine tot mai lacom, pe zi ce trece,
El are două seturi de cărți identice,
Pe care le joacă totdeauna cu ambele mâini,
Cele două mâini putând fi jucate independent.
[...] Citește tot
poezie de Marieta Măglaș
Adăugat de Marieta Măglaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre jocuri
- poezii despre șah
- poezii despre secrete
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre monarhie
- poezii despre inteligență
- poezii despre devenire
- poezii despre bogăție
- poezii despre alb
Cromatică universală
Din motive de policromie severă,
Pământenii s-au aliat cu albastru
În proporție riguros competitivă,
O cortină stă să cadă în infraroșu,
În plan intermitent apar iluzii stridente
Țiue pe ecran semnale ultraviolete,
Apar semafoare, depășite pe roșu,
Unele speranțe se pretează in galben,
Peste barieră plutește vag transparență
La cheremul unei atitudini confuze,
Alte culori privesc din dos printre fante
Într-o armonie de vis fără complexe,
În geam bate o nuanță albă, anemică
Mult potențial se disipă pe negru,
Prea multă energie se pierde pe maro,
Un curcubeu cu extensii, mistuie zarea
Domină, clar rețeaua craiului de verde,
Culori intră și ies în spectru de-a valma
Sporadic, apar noi interferențe bizare,
Din cauze intriseci culorile evoluează,
[...] Citește tot
poezie de David Boia (21 martie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre culori
- poezii despre violență
- poezii despre verde
- poezii despre semnale
- poezii despre semafor
- poezii despre roșu
- poezii despre prezent
- poezii despre negru
În Paradis!
Am adormit în paradis
pe pieptul tău prea plin de stele.
Și-am fost secunda dintr-un vis, mult prea frumos!
Am rupt o rază și am scris pe cerul nemuririi mele
Că te-am iubit ca o nebună,
dar ce folos?
Doar trandafirii mai păstrează secretul meu ce încă plânge;
Și-mi mai zâmbesc prin amintiri tot cum îi știu;
Mă las pierdută în furtuna ce scrie-n vânt cu al meu sânge;
Și nu-mi mai pasă de o moarte;
nici că-i tarziu!
poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre sânge, poezii despre stele, poezii despre somn sau poezii despre secunde
Două stele
nu mai ieși în calea mea, nu mai ieși
nu mai ofta cu-atâta nostalgie
căci steaua ta mereu va licări
pe lângă steaua mea de-a pururi vie
refren
nu mai privi în ochii mei, nu mai privi
oricum sunt stinși de-atâta depărtare
mereu am așteptat că vei veni
arzândă stea nu stinsă lumânare
tu nu mă mai chema, tu nu mă mai chema
oricum noi am ajuns mult prea departe
-și unde-ncetisor se stinge steaua mea
și unde steaua ta-i din cioburi sparte
refren
tu nu mă mai striga, tu nu mă mai striga
-unde-am ajuns demult e frig și întuneric
ca un opaiț se mai zbate steaua mea
[...] Citește tot
cântec, versuri de Iurie Osoianu (2 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, citate de Iurie Osoianu despre întuneric, poezii despre ochi, citate de Iurie Osoianu despre ochi sau poezii despre lumânări
Autobiografie
Uneori
când venea vorba despre ea însăși
mama spunea:
Viața mea e tristă și liniștită,
eu întotdeauna am pășit în vârful picioarelor.
Dacă mă supăr un pic
și bat din picior,
ceștile pe care le am de la mama,
încep să zdrăngăne pe șifonier
și mă fac să râd.
Când m-am născut, așa mi s-a spus,
un fluture a intrat pe fereastră
și s-a așezat pe patul mamei,
dar în același moment un câine a urlat în curte.
Mama s-a gândit
că e un semn rău.
Viața mea n-a fost chiar
așa de liniștită ca a ei.
[...] Citește tot
poezie clasică de Jaroslav Seifert, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre mamă, poezii despre început, poezii despre zile sau poezii despre sărut
Naufragiu
Ne ridicăm pe vârfuri
și rostogolim privirea dincolo de valurile
multicolore de hârtii.
"Sunt caracatițe isterice și rechini fără sentimente"
mi-ai spus într-un moment de luciditate barbară,
și te-am crezut.
Rău a fost că ai avut dreptate!
Din palmele noastre întinse au căzut mii de scoici
ca leproșilor carnea,
și din scoici s-a prelins marea
la picioarele slinoase ce creșteau din cuvântările lor.
Ne-au secătuit de răbdare și vestele de salvare
s-au spart în colții atent îmbrăcați în catifea.
Ca trandafirii își ascund spinii în parfum.
Dormim pe ei în fiecare noapte și ne mințim
cu acele îmbrobodite în miere.
Ne-am ancorat visele aiurea,
când porturile lor au trădat întotdeauna o noapte
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Popa (2010)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre salvare sau poezii despre porturi