mihai+eminesc

Când arde dorul...

Când arde dorul poţi să spui,
Cât ţi-e de greu? Aştepţi,
Dar n-ai cui spune, nimănui
Nu-i pasă. Nu-i pasă tot repeţi.

Timpul trece foarte greu.
Te uiţi la poza din album,
Întrebi, de ce doar eu,
Mai iubesc? Nu sunt nebun?

Cu toate astea, încă speri,
Să fie totul foarte bine,
Că fiinţa care o preferi,
Va fi vreodată lângă tine.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

(titlul va veni în cele din urmă)

Cât de dimineaţă-i cerul-
-aripă-de-libelulă!
Ce frumos adie marea
Pân' la mine, în celulă!

Uite, cum deschid ferestre
Îngeri moi, îngeri mahmuri
Scuturând pe noi diverse
Plăpumi, oale cu lături...

Aromind în canapeaua
Norilor de puf şi var
Tatăl nostru-şi bea cafeaua
Şi deschide un ziar.

Deschidem şi noi ziare
Perne scuturăm de fapte
Sorbim ziua din picioare.

Mic dejun cu griji cu lapte.

poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ODE...

Ode, imne, elegii
Eu le scriu doar pentru tine
Când sunt orele târzii,
Dar mă simt aşa de bine.

Gândul liber îmi aleargă,
Peste-ntinsele câmpii
Peste toată lumea largă,
Se cufundă-n reverii.

Adun în suflet amintiri
Prinse din viaţa-mi toată,
Pozele cu trandafiri,
Prin gândire îmi dau roată.

Tu te-ai instalat în mine,
Şi n-aş vrea să te mai scot,
Cu privirile-ţi divine,
Tu eşti universu-mi tot.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Feriţi-vă

Fereşte-te de cel ce simte durerea
înţelepciunea înseamnă să nu
uiţi de tot şi să mori la timp

azi aş avea curajul să vă spun
adevărul, să vă vorbesc despre falsa
ordine a lucrurilor, despre stăpâni
şi despre sclavi şi despre cum ies leii
înfometaţi din arene

ochi fără pleoape apele,
răni cuvintele în gurile noastre
blestemul şi înduioşarea şi slava

o statuie s-a dat jos de pe soclu
i se aud paşii pe caldarâm
cineva e pe urmele noastre
Feriţi-vă!

poezie de Mihai Duţescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărgelele şirag

Dublul mărgelelor şirag
M-a făcut să-mi placi atât,
Căci am uitat de al tău drag
Că viaţa are un sfârşit.

A mai fost o întâmplare
Cu un sărut nevinovat,
Aducând în suflet alinare
Ca un fior de neuitat.

Niciodată rău nu-ţi pară
A fost ce-a fost atunci,
Sau mai veni-vor zile iară
Cu alte vremuri dulci.

Nu ştiu ce o să vină?
Îmi amintesc ce a fost,
Tu vei rămâne tot divină
În al vieţii mele rost.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebări... (acrostih)

Limpezi ochi căprui, voi oare,
Etern mă veţi stăpâni ca şi atunci?
Ori veţi uita, căci simplu e-n uitare
Nuanţa cam neclară s-o arunci.

Tu vei turna în imprecise forme,
Evazive poate, ca orice idee neclară
Mândria ta de valenţe enorme,
Însă înaltă, victorioasă, sprinţară.

Hotărăşte-mi odată soarta stingheră,
Aruncă laţul îndoielilor de gâtul meu
Instabilă-mi inima, acum voiajeră,
Las-o să hoinărească mereu.

acrostih de Mihai Leonte (mai 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoare

Ne înghesuim în cutii de carton
Dimineţile, cafelele, braţele.
Le pitim pe toate acolo gândindu-ne
Că la următoarea lună plină ne vor şterge ochelarii aburiţi de tutun.
"We listen only to reply" a zis un individ.
Comunicăm mai bine pe întuneric în carne.
Atunci ne acoperim ieşirile şi intrările spre noi într-un sincron aproape perfect.
Ne tăiem brusc limbile şi nu ma ies sunete.
Se cască încă o "şansă" curând de a ne alinia degetele în cutii de carton, pe numele lor,
Oameni.

poezie de Raluca-Ştefania Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai să plângi uşor

Într-o noapte ai să plângi uşor
Din orbita stinsă-a pietrelor
Poate-ar trebui acum şi eu să tac
Cu privirea-ncremenită dinspre lac

Într-o noapte am să trec c-un plug
Peste nori din brazde-am să te strâng
N-ai să poţi să te aduni de dor
Într-o noapte ai să plângi uşor

Într-o noapte-am să mă-ntorc prin scrum
Să mă-ngroape frunzele pe drum
Din găvane viaţa ta şi-a mea
Doar în versul ăsta s-or îmbrăţişa

poezie de Mihai Robea
Adăugat de Mirela Băcilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără stăvilar...

Inima spre tine mă îndeamnă
Există stăvilar să o oprească?
Dar cine ar putea să îndrăznească
Să mă întrebe dragostea ce-nseamnă?

Ar fi o întrebare nefirească
Ca tunetul în zi de toamnă,
Rămânând aproape ne luată-n seamă
De orice inimă, desigur omenească.

Dar tu cea care crezi în mine
Într-un cuvânt mai arzător
Îi dai o înţelegere-n sine.

Într-un sens să-i zic înălţător
În serile de farmec pline
Mă faci să devin mai visător.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel aniversar - Mihai Eminescu - 169 de ani de la naşterea poetului naţional

A fost Eminescu un far
Cernând peste plai cu lumină,
Venit într-un miez de gerar
În splendida lui Bucovină;

Luceafăr cu suflet de jar
Vibrând peste bolta senină -
A fost Eminescu un far
Cernând peste plai cu lumină.

Cu versuri sfinţite de har,
Cu doina-ngânată-n surdină,
Făcu un popor milenar
Mai mândru de-a sa rădăcină.

A fost Eminescu un far.

rondel de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!