dosul in sus

În privinţa tirurilor razante, de sus în jos sau directe, a focurilor colice, în şir sau revers, englezii, francezii, prusacii nu mai au nimic de învăţat; dar tunurile lor, obuzierele lor, mortierele lor nu sunt decât pistoale de buzunar pe lângă formidabilele maşini de război ale artileriei americane.

Jules Verne în De la Pământ la Lună
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marile înălţimi nu sunt fără viaţă. Ele pulsează şi respiră prin vânt şi zăpadă, prin soare şi întunericul nopţii. Ele sclipesc în lumină sau trosnesc de ger. Acolo sus există o viaţă intensă, dar secretă şi eu o simt cu toată fiinţa mea.

citat din Gaston Rebuffat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

întretimp

Folosesc chibrite
ca să mă agăţ de speranţe abrupte
s-aprind flăcări negre
mari macină-n ele morile
scântei negre
pe beţele de chibrit
curg
pe stânca de sus şi în far
ce luminează negru noaptea.
Din când în când
Toată arde, toată...
Oportuniştii zori
răsar

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer ars

Ziua asta n-a sfârşit de plâns
Soarele s-a-nchis într-o găoace.
Nu se ştie care cer a nins
Peste cimitirul ars de pace.

A trecut pe drum un orb şi-a spus
C-a murit Isus, şi altul nu e
Să se-nvrednicească până Sus,
Ca să fie iar bătut în cuie...

poezie de Maria Baciu din Nord (Antologia poeţilor botoşăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mintea tinerilor este mult mai scuţită astăzi, sensibilitatea lor mult mai înercată, modelele de urmat mult mai numeroase şi mai valoroase, mijloacele de expresie artistice mult mai bogate şi mai variate. Platforma de lansare deci, îi proiectează mult mai sus.

Demostene Botez în revista Viaţa Românească, nr. 10 (1968)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Musafirul

Un păianjen mi se lasă
Din tavan, pe fir, pe masă,
Şi se-ntoarce iar pe fir.
- " O să ai un musafir ",
Mi-a prezis bucătăreasa.
Pe cînd el îşi ţese plasa,
Suind de-andaratele,
S-au adus bucatele.
Musafirul e de faţă,
Că jucînd mereu pe aţă,
Se desprinde, se agaţă
Şi-nnodînd să nu şi-o rupă,
Ţi-a căzut de sus în supă.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţine capul sus, vei vedea oameni cu capul în nori cumulus, care te îndeamnă să zâmbeşti profund. Jos, vei vedea animale într-o situaţie care nu vrei să ajungi.

Roberto Kuzmanovic în Manuscris propriu (2014)
Adăugat de Roberto Kuzmanovic
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea noastră cea de toate zilele

Dulce mamă
limbă românească
niciodată-n teamă
gura n-o să te rostească

Ai contur de miere
fagure de dor
tu de-a pururi vrere
sus în tricolor

Libertate-a noastră
îţi rostim vecia
limbă românească
tu eşti România

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (1989)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cavalerul

Tu eşti atât de obosit încât
de peste tâmpla ta reci zale
mult zuruind decad urât
spre gura dumitale.

O tu ţi-ai pus armura sus.
De ce tocmai pe chip?
De ce zâmbind, de ce sedus
şi aur şi nisip?

Ce-aveai să spui de mult ai zis
Azi, nu se înţelege
că trupul tău frumos ucis
ne este nouă lege.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ajungând la război şi văzând pe ai săi încăieraţi cu vrăjmaşii, tocmai când aceştia erau să dovedească pe socru-său şi pe cumnaţii săi, unde mi se ridică de trei stânjeni pe dasupra oştilor şi zbură drept la împăratul socru-său, îi tăie degetul cu inelul şi-l luă cu sine. Apoi se lăsă asupra vrăjmaşului şi tăia în carne vie cu nemilostivire, întocmai ca un muncitor vrednic când trage cu coasa nemiluit. Iar când îl înteţea vrăjmaşul, calul se urca ca fulgerul în sus şi se ţinea bine de coama lui. Apoi când se lăsa în jos, tăia cum ştia el în legea lui să taie. Aşa, vezi, îl învăţase calul. De trei ori se urcase în sus, când năvălise vrăjmaşul asupra lui, şi de trei ori se lăsase ca un vârtej asupra oastei vrăjmăşeşti. La fiecare dată cădeau d-a stânga şi d-a dreapta lui cu grămada şi făcea uliţi, uliţi pe unde mergea. în mai puţin ca de când mă apucai să vă povestesc, mormane de morţi se vedea pe unde trecuse el. Aşa spaimă grozavă băgă el în inimile vrăjmaşului, încât prinse a fugi, iar el a-i goni şi a-i tăia ca pe nişte vite.

Petre Ispirescu în Făt-Frumos cel rătăcit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!