flori soare si picioare

Sfat pentru colegi

Colegii mei iubiţi, vă dau un sfat,
Apoi gândesc că-i cazul să v-ascult...
Nu vă gândiţi că am să cad la pat
Cât fi-voi o "fecioară" de temut.

Nu-mi completaţi poeme pe cearşaf!
Voi, neîndemânatici şi cuminţi...
Cu pana mea eu vă voi face praf,
Căci nu accept nici vorbe, nici arginţi...

Nici cu umorul nu mă înţepaţi,
Căci vă voi descalifica cu scorul!
Vă rog, amici, în seamă să luaţi
Că ştiu să dau cam tare cu piciorul!

Nu-mi trebuie nici euro, nici lei,
Destul că-s o tigroaică ignorantă
Şi ştiţi, nu vreau nici lanţuri, nici cercei,
Nici de maşini de lux nu-s obsedată...

[...] Citeşte tot

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dublu infarct

Edmundo avea două inimi
una mai mare şi una mai mare
aşa se născuse singur
într-o duminică după Paşte
şi asta fiindcă Speranzza mama lui
îl făcuse din flori
floarea- soarelui şi ochiul-boului...

nu obosea niciodată
iar în inimile lui încăpeau
o mulţime de oameni
chiar şi un elefant trist
pe care îl găsise într-un bordel

se îndrăgostise însă brusc
de gemenele mexicane
aduse în coliba sa
de un tsunami nebotezat
de nici un meteorolog

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Adrian Păpăruz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (se plimbă prin încăpere; vorbeşte încet): Spiritul nu mai valorează nimic. Năruirea este totală. Egalitatea a devenit noua lor religie. Absurdul nivelator vine ca un tăvălug. Şi munţii sunt prăvăliţi peste văi adânci... Şi apele se pierd în nisipuri sterpe... Şi cerul cade peste pământ... Iar ţara se transformă treptat într-o pustietate roşie... În această implacabilă ecuaţie totul este redus la zero... (Oftează adânc). Ce nu poate reteza secera, sfarmă ciocanul... Se calcă în picioare tot ce nu miroase a transpiraţie... Pentru ei, cultură înseamnă lene! Estetica artei este redusă la batoze şi furnale... Dumnezeu a dispărut şi odată cu el a pierit şi conştiinţa naţională... Ultimii intelectuali rămaşi în libertate îşi vând sufletele, pentru un apartament la bloc şi o butelie de aragaz... Aşadar, cercul de imbecili e complet... Iar eu sunt o rază vectoare a acestuia... Mătur totul în jur! (Oftează răsfoind "Caietul negru"). Şi, totuşi, conştiinţe mai există...

replică din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise, vise...

O reptilă juvenilă
tărătoare stând la soare
se visa, măria sa
crocodil, colo-n Nil...
fără milă; ce... reptilă
prin pădure, să îndure
crengi uscate, toate
cele lucruri rele
ce ascund un risc profund;
nu ca-n apă unde scapă
prin înot şi asta-i tot.
Târâtoare, răpitoare
nu ca ea simplă belea;
Se vedea sărmana rea
crocodilă, tot reptilă
poate însă mai abilă.

Că visa nu mă mira
asta era treaba sa,
însă prinsă cu visarea,

[...] Citeşte tot

fabulă de Gheorghe Gurău din Împunsături blajine (3 decembrie 2009)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Da!... Voi doi sunteţi catetele, iar eu, ipotenuza... (În transă. Convulsiile devin tot mai intense.) Ah!... Din punct de vedere matematic, sunt a voastră!... Faceţi ceva cu mine!... Adunaţi-mă! Scădeţi-mă! Extrageţi-mi rădăcina cubică... Ridicaţi-mă la pătrat!... Câtă dreptate avea Pitagora! (Pauză.) Simt că iau foc... Am ajuns aproape de soare şi lava mea fierbinte se revarsă! Mă topesc... Trebuie să mă dezbrac... (Încearcă să-şi dea bluza jos)... Vreţi să navigaţi pe Calea Laptelui?... Atingeţi-mă, băieţi!... M-am săturat de politeţuri!... Nu vă sfiiţi!... Puneţi mâinile pe corpul meu ceresc! Sunt toată numai puncte erogene...

replică din piesa de teatru Herghelia albastră (Forţa imaginaţiei), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfozele nopţii

În loc de pernă dorm pe-un munte
şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
când infinitul nu mă mai ascunde
visez năprasnic şi-atunci cobor

Mă învelesc c-o plapumă de nori
mi-e somnul cât istoria de lungă
cu geografia dragostei măsor
eternitatea poate-o să-mi ajungă

Mi-e somnul cât istoria de lungă
când infinitul nu mă mai ascunde
nopţii îi bag iar stelele în strungă
în loc de pernă dorm pe-un munte

Şi mă-nvelesc c-o plapumă de nori
să-nvăţ tabla înmulţirii doar cu flori

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost foarte marcat de figura bunicului. Când îi veneau prietenii, îmi plăcea să trag cu urechea. Avea haz şi făcea poezele cam buruienoase când bea un pahar de vin. De ziua lui, ţiganii care munceau la gră­dină îi cântau sub fereastră "Nea Gheorghiţă gră­dinarul/ are şapte porumbare/ şi cu magazia opt/ n-are un porumb de copt", că, spre deosebire de bunică-mea, care strângea banii la saltea, el era mână largă. Datorită lui sunt foarte legat de pământ. M-a învăţat să apreciez rodul lui, gustul, mireasma. Şi negustoria tot de acolo îmi vine. La 5 ani, mă lăsa bunicul în piaţă să vând flori şi legume.

citat din Mircea Dinescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să ne plimbăm cu liftul până dimineaţa

m-am întâlnit în lift cu o
damă avea rochie mulată şi
phiii patru picioare lungi
ca de gazelă un decolteu
atât de perfect că părea
decupat din hustler într-o
clipă atârnam de el ca un
alpinist pe everest nici
dânsa nu a stat locului şi
şi-a înfipt în mine unghiile
false până la coapse o doamnă
trecută şi neconsolată mi-am
spus din care nu mai ştii cât
este plastic şi cât imaginaţie
eşti bădăran a şoptit doamna
care îmi citea gândurile şi o
lacrimă i s-a prelins pe obraz
e drept nu mai sunt femeia
plină de nuri care se iubea
de 3x pe noapte cu boethius

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-ntorc subit

Mă-ntorc subit ca dintr-un lung coşmar
Cu flori de crustacee prinse-n păr
Halucinant un iz de calapăr
Adoarme risipit pe-un ţărm avar

Te-aş striga dar nu-ndrăznesc femeie
Viclene vânturi toate împotrivă
Poartă luntrea vieţii în derivă
Precum aedul orb o epopee;

O falie adâncă ne desparte
Rostogoliţi în două emisfere
La ultima din vămi ni se va cere
Cioburile din clepsidră sparte.

Ca un brigand cu trunchi de abanos
Înfăşurat în falduri de hermină
Această rană plină de lumină
Face vindecarea de prisos;

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gunoiul la romani

Arunca romanii gunoiul in strada
Arunca s-arate de smecheri cat sunt,
Dar imprejur curat vor sa vada
Si flori sa priveasca rasarind din pamant.
Arunca elevul gunoiul in clasa
Pe holuri mizeria-i mare la fel
Elevul e smecher si nici nu ii pasa
Ca printre gunoaie invata si el.
Cu sprayuri de firma astupa mirosul
Gunoiului care aruncat e de el,
Romanul e smecher, apreciaza frumosul
Si -ncearca s- ascunda gunoiul din el.
Acasa sub presuri la fel face oare?
Arunca gunoiul chiar si sub pat?
Calendarul arata – e sarbatoare-
Sa duca gunoiul e mare pacat...
Si tragedia ce-o traieste romanul
E ca-si da seama ca nu e frumos
Sa mearga-n tramvai, sa mearga cu trenul
Si sa arunce gunoiul pe jos.

poezie de Marian Galoiu (11 martie 2009)
Adăugat de Marian Galoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!