sunt vagabondul vietii mele

Fratele cel Mare: Acesta este teritoriul nostru. Un pământ al păcii şi al bogăţiei. Un pământ al armoniei şi al speranţei. Este teritoriul nostru. Oceania. Aceştia sunt oamenii noştri. Muncitorii, aspiranţii, creatorii. Aceştia sunt oamenii noştri. Creatorii lumii noastre, încordându-se, luptându-se, sângerând, murind. Pe străzile oraşului nostru şi pe îndepărtatele câmpuri de luptă. Luptând împotriva mutilării speranţelor şi viselor noastre. Cine sunt ei?

replică din filmul artistic 1984
Adăugat de Chermaneanu Stefania-Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luke: Ascultă, vreau să ştii că am avut o mică discuţie cu Jess mai devreme.
Lorelai: Da?
Luke: Da, şi am stabilit nişte reguli în ceea ce priveşte relaţia lui cu Rory. Crede-mă, ştie acum că o să fiu cu ochii pe ei în fiecare secundă cât sunt împreună.
Lorelai: Ce bine.
Luke: Da.
Lorelai: Ştii, sunt împreună în acest moment.
Luke: Ce?
Lorelai: O, da. "Trebuie să cumpăr o piesă pentru maşină", "Mă duc să învăţ" - e codul copiilor pentru "Hai să ne întâlnim în locul dinainte stabilit, departe de ochii unchiului meu neştiutor."
Luke: Glumeşti, nu? Doar nu crezi că... fir-ar să fie, asta fac. Sunt împreună. Au folosit codul copiilor şi acum sunt împreună.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făt-Frumos: Recunosc, o ducem destul de greu. Banii s-au cam împuţinat. Dar trebuie să fii mândră. Eşti nevastă de Făt-Frumos.
Ileana: Ai dreptate. Sunt mândră că sunt nevasta lui Făt-Frumos cel Leneş!

replici din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clark Kent: Cum merge cu înregistrarea pentru Whitney?
Lana Lang: M-am hotărât să-i spun ce simt cu adevărat.
Clark Kent: Ai renunţat la atitudinea dură?
Lana Lang: Nu era corect pentru niciunul dintre noi. N-am fost sinceră în legatură cu sentimentele mele. Ştiu că o să-l rănesc, iar momentul ales este nepotrivit... dar o relaţie bazată pe secrete şi minciuni este destinată să eşueze.

replici din filmul serial Smallville
Adăugat de Laura Liţescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ly: Interesant. Aceştia sunt părinţii lui Mihai.
Lucian: Da, aceia sunt părinţii lui. El avea doar 18 ani, neîmpliniţi, atunci, la acea dată.
Ly: Iar aceştia sunt părinţii tăi?
Lucian: Da, aceia sunt ai mei.
Ly: Nu semeni cu tatăl tău. Dânsul e blond.
Lucian: Ai dreptate. Nu semăn. Chiar deloc. Şi nu mă refer doar la înfăţişare!
Ly: Ce vrei să spui? Dânsul e rău? Nu mi s-a părut.
Lucian: Rău?! Nu... Absolut deloc! Dimpotrivă, e bunătatea întruchipată! Adică, e mult prea bun, blând, nepăsător, domol, indulgent, atât de diferit faţă de mine... Ceea ce nu înseamnă că eu aş fi cel rău! Dar, oricum, nu semănăm, deloc, din nici un punct de vedere!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regizorul: Nemurire? Şi dacă totul a fost un vis? Iluzie născută din spaimă... Veşnicia trebuie să fie rece! Ce sunt eu, de fapt? Creator de spectacole? Demiurg cu sânge de iepure? Poate că sunt un nimic, ceva mai mare... Şi oamenii? Oare eu i-am făcut pe ei? Nu cumva ei m-au făcut pe mine?

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Tracy Clark: L-ai sărutat? Eşti o târfă!
Ally McBeal: Ba nu sunt! Nu sunt o târfă!
Dr. Tracy Clark: Ei, haide! Nu te minţi singură!

replici din filmul serial Ally McBeal
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugen: Mai aveţi nelămuriri?
Maria: Da, ar mai fi ceva.
Eugen: Spuneţi, domnişoară.
Maria: De fapt, aş vrea să ştiu dacă... Dacă ar fi posibil să... Să luăm animale la bordul navei, în misiune?!
Eugen: Animale?! Nu ştiu dacă s-ar putea... N-am discutat despre asta cu nimeni. Personal însă, nu v-aş sfătui.
Maria: De ce?
Eugen: Nu că v-ar încurca cu ceva; sunt tare drăgălaşe, dar mă gândeam la faptul că nu trăiesc prea mult, adică, durata vieţii animalelor de companie nu e foarte lungă, iar asta ar putea ridica probleme; ar fi de preferat să le evitaţi.
Maria: Dar plante?
Eugen: Plante?! Desigur, da... Cred că astea nu încurcă pe nimeni, cu nimic. În cazul lor, altfel stă treaba. Deci, plante cred că puteţi lua.
Maria: Şi... Dacă ar fi vorba de mai multicele, aş avea unde să le depozitez? Şi li s-ar asigura toate condiţiile necesare?
Eugen: Eu cred că da, dar aici mai bine îţi poate răspunde unul dintre cei trei elevi ai mei. Luci, lămureşte-o tu pe domnişoara, te rog!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jerry: Pentru mine, prima aniversare a zilei de naştere şi ultima sunt de fapt cam la fel. Ştiţi, numai stai acolo... eşti persoana cel mai puţin entuziasmată de la petrecere. Nici măcar nu-ţi dai seama că este o petrecere. Nu ştii ce se întâmplă. La ambele petreceri, oamenii trebuie să te ajute să sufli în lumânări, că tu nu poţi... nici nu ştii de ce trebuie să o faci. Care-i treaba cu acest ritual? Ce se întâmplă? De asemenea, sunt singurele două petreceri unde alţi oameni trebuie să-ţi adune prietenii laolaltă. Uneori nici nu sunt prietenii tăi. Ei decid. Îi aduc înăuntru, îi aşează, şi-ţi spun- "aceştia sunt prietenii tăi! Mulţumeşte-le că au venit la petrecerea ta."

replică din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Aici ai de gând să laşi maşina, Iuli; afară, în ploaie?
Iulian: Unde altundeva, dragă?
Diana: În garaj ar fi cel mai indicat, nu crezi?
Iulian: Ar fi, într-adevăr, dar acolo n-are loc; e deja cealaltă.
Diana: Cealaltă e veche.
Iulian: Tocmai; e veche. N-ar rezista afară, în ploaie... Asta-i nouă; deocamdată rezistă foarte bine. Dar cum, îi porţi deja de grijă? Parcă nu erai de acord cu cumpărarea ei.
Diana: Acum, dacă tot am luat-o şi am dat o grămadă de bani pe ea, e normal să-i port de grijă.
Iulian: Tu ai dat? Eu, dragă; erau salariul şi economiile mele. Banii tăi sunt intacţi, în siguranţă.
Diana: Nu contează...
Iulian: Ai dreptate. Repet însă, deocamdată, nu există motive de îngrijorare în privinţa ei. Mai târziu, va trebui să luăm măsuri; cred că vom fi nevoiţi să lărgim garajul, să-i facem loc şi acesteia, lângă cealaltă.
Diana: Vrei s-o păstrăm şi pe aceea?
Iulian: Desigur; doar nu-mi sugerezi s-o vindem... E foarte importantă pentru mine! Nu m-am gândit nici o clipă la această variantă. Mă simt foarte legat de ea; n-aş renunţa niciodată la ea.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!