Poezii despre poiezi despre faptele rele, pagina 42
Aproape de tine e îngerul tău
El vorbește prin vise cu tine
ș-atunci când te simți
confuz, pierdut, obosit,
el știe totul despre tine.
Timpul nu sterge nimic
din amintiri, supărări și durere,
dar îngerul le mută-n altă parte,
că el știe totul despre tine
și-ți oferă sprijinul,
ca să-ți facă viața mai bună,
ca să găsești putere și curaj,
și ca să ai o inimă puternică
să poți uita trecutul.
poezie de Eugenia Calancea (16 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri cu rima de mine încătușată
Atent la arta mișcărilor, când îmi aprind țigara,
Am o coregrafie canto, când prind de gât chitara.
Și-mi intru-n rol fumând, cântând despre oricine
Și știu să joc și teatru... dar nu mă știu pe mine!
Mă suspectez că-s prins, de fenomene pasteurizate,
Așa beau zilnic doar cafele mari, decofeinizate.
Îmi judec toți vecinii și nu mă pot abține
Dar trebuie să recunosc: nu mă cunosc pe mine!
Dau sfaturi tuturor, le spun despre mândrie,
Cu tact le deconspir orgoliul, ce duce la mânie,
Despre magia neagră oricând îți spun, creștine!
Mai greu îmi este însă... să-ți povestesc de mine.
Ca la un film mă uit, la mine-eroul principal!
Dintr-un fotoliu mă gândesc, la un final moral.
Aduceți-mi chitara, vinul și-un dans de balerine,
Plătesc un detectiv să-ncătușeze: rimele cu mine!
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec pentru tatăl meu
Colonele, va veni o zi
când ne vom plimba împreună
mână în mână pe Câmpiile Elizee
râzând atât de mult
că până și zeii din Olimp
vor fi geloși pe veselia noastră
pe-nserat tu îmi vei spune povești
ca în copilăria mea multicoloră
precum un fluture exotic
dimineața îți vei pune uniforma albă și tresele
iar eu costumașul roz cu dungi, de la Lili
inelul cu perlă dăruit de mama
și vom lua vaporul spre primul port
marinarii ne vor aduce narghilea
iar eu îți voi povesti despre Orientul meu
despre dragii mei profesori
și despre cărțile sufletului meu
apoi ne vom aduce aminte
[...] Citește tot
poezie de Alina Beatrice Chesca (octombrie 2010)
Adăugat de Alina Beatrice Chesca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Héroine
Inocentul întinse o mână.. aceasta e mâna ta trudită
de trupurile fragile, albe, ale progeniturilor..
Tot cu aceiași mână ai să mângâi un animal,
o fiară cu blana aspră și cu trup pleoștit,
teribil de leneș..
Este lenea venerată precum o virtute a muncii, oare?
Iubito, afundă-ți degetele mici și solzoase
în osânza, în părul sârmos al acelei eterne fiare,
împletește-i cârlionții, dacă poți..
și începe-i un cântec despre mine,
despre aventurierii liberi ori despre anticii astronauții
care, niciodată nu s-au mai întors pe pământuri..
Oricum nu mai știi de ești fecioară, ori făt,
smulgându-i cornul fiarei, întinzându-i gâtul...
Nu uita să-i prinzi picioarele dinainte îndărăt..
și înveșmântează-i în safire râtul..
Teribil și curajos peste măsură
[...] Citește tot
poezie de Adrian Lăzărescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pricina sau balada Soartei
Fortuna mi-au pus cărturarii nume,
Iar tu, François, strigi că sunt rea și crudă,
Ce nu ești om cu fală și renume.
Mai buni ca tine-n vărării asudă
Și sparg în ocne pietrele cu trudă.
Te plângi, cu toată viața de rușine?
Nu ești tu singurul, și nici nu se cuvine;
Privește-mi faptele de-odinioară bine,
Ce mulți viteji s-au prăpădit prin mine;
Pe lângă ei, știu, ești un biet poltron.
Stai liniștit și vorba ți-o aține.
Să te-nvoiești cu ce ți-am dat, Villon!
Pe marii regi îmi cășunase mie
În vremurile vechi, de altădat'.
Priam muri cu-ntreaga lui armie,
Cetate, turn și zid nu l-au scăpat;
Lui Hanibal, ce soartă i s-a dat?
În Cartagina moartea l-a învins,
Pe Scipio, așișderi l-a cuprins;
[...] Citește tot
poezie clasică de Francois Villon, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pribegia drumului
Despre pacea dintre stele nu mai vreau s-aud,
vara citesc numai cărți despre polul sud.
Bătrânii nu mai țin amintirile în acord
și iarna citesc doar cărți despre polul nord.
Fiorul pădurii caută un fierăstrău
și munca este plătită cu păreri de rău.
Se vând culori pentru bilete rătăcite
pe scări din fire de paianjen împletite.
În muzeu un tablou privește nepăsarea,
zilele aduc apusul nocturn cu zarea,
nopțile văd zilele negre tulburate
prin destine fantastice puse-n palate.
Viețile sunt paralele spre amăgire,
doar anotimpurile sunt în prelungire.
Sunt sătul de orarul orb al vieții mele,
dar refuz pribegia drumului spre stele.
poezie de Constantin Rusu (2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Te du cu bine!
Nu ți-am mai scris de mult, măicuță,
Despre pădurea de goruni,
Despre livada de sub munte
Și despre casa din străbuni.
Nu ți-am mai spus ce e prin lume,
Ce dor îmi e de amândoi,
Căci zeci de ani ne-au despărțit
Și de acuma mă îndoi
Și eu de griji și de povară,
De boli, de nedreptăți, de frig,
Dar geaba lacrima-mi se uscă,
Degeaba dorul meu îl strig.
Îl știu doar eu și-l tac în mine,
Îl știe Dumnezeu cel Sfânt,
Dar câte-o dată ți-l trimit
Și ție, mamă, în cuvânt.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Mihu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul cu trei felinare și o roată bolnavă mintal
vreau să-ți povestesc iubito
despre orașul cu trei felinare
și o bancă uitată în parc
unde în fiecare zi primeam o gogoașă
și de atâta fericire plesneam
despre orașul unde
specialiștii în administrat
supozitoare în urechi
se înmulțeau alarmant
iar trupurile noastre se zvârcoleau
pe o frunză neîncetat
până când dimineața a explodat în sfârșit
rupând din noi bucăți mari de lumină
și de chin
despre orașul în care șeful
secției de reparat timpul
era mereu cu degetul arătător
îndreptat spre o cisternă cu apă
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Generalii
Generalii tatălui meu
Construiau poduri peste inimi,
Împachetau cuvinte
Cu care înălțau zmeie,
Trasau misiuni imposibile,
Complicau situații absurde
Le serveau soldaților
Spre soluționare.
Generalii tatălui meu
Nu se plictiseau niciodată,
Își alimentau creierele
Cu jocurile lor absurde
Cu povești pansate
Din care se întrezăreau portretele
Soldaților fideli.
Generalii tatălui meu
Trăiau prin faptele și poveștile lor
Ireale.
poezie de Nae Tudor Nemoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incognito
Măgarul sfătuit de un confrate
Ajunse prin transfer la altă unitate,
Lăsând în urma lui un gol nu tocmai mare
Ba chiar s-ar fi simțit un fel de ușurare;
Sosit la noul post el chibzui
Că e locul și timpul a se rostui;
Drept pentru care mai bine de o lună
Se arătă supus, la toți cântând în strună.
Scăpă chiar o vorbă la un șef de tură
Cum că e pe urma celor care fură
Din avutul obștei cu nerușinare
Și c-ar fi aflat și-alte lucruri care
Servite'' pe tavă'' mai sus la șefie
L-ar umple de-otavă și de simpatie.
De la vorbe, apoi și amenințări
Trecu chiar la fapte nu fără urmări:
Era-n unitate o harababură
Tensiune, ceartă, invidie, ură.
Măgarului însă deloc nu-i păsa
Folosea prilejul spre a avansa.
[...] Citește tot
fabulă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!