Serioase/triste despre biserica neagra, pagina 41
Sonetul 120
Că te-ai purtat cândva meschin, m-ajută,
Și pentru acea tristețe ce-am simțit
Îmi recunosc greșeala neplăcută,
Că nu sunt din oțel, nici din granit.
Căci dacă te-a durut a mea purtare
Ca și pe mine-a ta, ai îndurat;
Iar eu, tiranul, nu am fost în stare
Să cântăresc cât m-ai îndurerat.
Și-a noastră noapte neagră îmi amintește
Ce trist a fost atunci sufletul meu
Și de-alifia ce tămăduiește;
M-ai uns cu ea, te-am uns apoi și eu.
Cu rătăcirea ta tu mi-ai plătit
Eu îți plătesc cu-a mea și suntem chit.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tristețe
- citate de William Shakespeare despre tristețe
- poezii despre plată
- citate de William Shakespeare despre plată
- poezii despre suflet
- citate de William Shakespeare despre suflet
- poezii despre noapte
- citate de William Shakespeare despre noapte
- poezii despre negru
- citate de William Shakespeare despre negru
- poezii despre greșeli
- citate de William Shakespeare despre greșeli
- poezii despre durerea sufletească
Biserica a pus dintotdeauna accentul pe eradicare (a senzualității, a mândriei, a setei de putere, setei de câștig, setei de răzbunare), dar a ataca pasiunile la rădăcină înseamnă a ataca viața la rădăcină: practica bisericii e ostilă vieții. Același mijloc: castrare, eradicare, e ales instinctiv în lupta cu o poftă de către cei prea lipsiți de voință, prea degenerați pentru a-și putea impune o măsură în aceasta, de acele naturi având nevoie de o trappe, metaforic vorbind (și nemetaforic), de o irevocabilă declarație oarecare de dușmănie, de o prăpastie între ei și pasiune. Mijloacele radicale le sunt indispensabile doar degeneraților; slăbiciunea voinței, mai precis incapacitatea de a nu reacționa la un stimul, nu e ea însăși decât o altă formă de degenerare.
Friedrich Nietzsche în Amurgul idolilor (1888)
Adăugat de Adrian Tofei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre religie
- citate despre creștinism
- citate despre biserică
- citate despre senzualitate
- citate despre prăpăstii
- citate despre poftă
- citate despre mândrie
- citate despre metafore
Prietenului de pe Facebook
Nu ți-am spus
La primul tău like
Încântat de cunoștință,
Nici mulțumesc nu ți-am spus,
Nici că am fost mângâiat
De o rază
Izvodită de aura ta.
Nu ți-am spus cât de mult
Mă distrezi cu glumele tale,
Nici cât de tare mă încălzește
Lumina gândului tău.
Nu ți-am spus,
Nu ți-am spus...
Doar mă bucuram că ești,
Mă bucuram că sunt,
[...] Citește tot
poezie de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre lumină, poezii despre umor, poezii despre sfârșit, poezii despre prietenie, poezii despre plâns, poezii despre mulțumire sau poezii despre gânduri
Strigătul unui dezdănăjduit
Astfel, un Dumnezeu mi-a smuls totul.
În blestemul și tortura destinului.
Toate lumile Lui s-au dus fără întoarcere!
Nimic altceva nu mi-a mai rămas decât răzbunarea.
Îmi voi clădi tronul în înaltul cerului,
Vârful lui va fi rece și înspăimântător,
Groaza superstițioasă - îi va fi fortareață.
Agonia cea mai neagră - îi va fi căpătâi.
Cel ce-l va privi cu un ochi sănătos,
Se va întoarce palid ca moartea și mut,
Cuprins de morbul morții oarbe și înghețate,
Fie ca fericirea lui să-i pregătească moartea.
poezie clasică de Karl Marx
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre sănătate, poezii despre superstiții, poezii despre superlative, poezii despre spaimă, poezii despre religie, poezii despre groază sau poezii despre gheață
Moartea pasagerului
Octombre-a zugrăvit pe cer,
Cu nori de-argint, de plumb și de oțel,
Tavanul unei cameri de hotel
În care s-a-mpușcat un pasager...
Miroase-a igrasie...
Din tavan,
Bucăți de tencuială-ncep să cadă...
Octombre-și varsă ploaia rece-n stradă
Și pasageru-și spală rana în lighean...
În vârful unui plop, o cioară,
Sau poate pălăria neagră din cuier
A pasagerului ce-a vrut să moară,
Întreabă vântul:
- Cât mai e până la cer?...
Și, după câteva minute de tăcere,
Pornește-n zbor, din plopul desfrunzit,
Spre cimitirul din apropiere...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Gândirea, V, nr. 2 (1925)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre tăcere, poezii despre timp, poezii despre plumb, poezii despre ploaie sau poezii despre nori
Copac cu crengile uscate
Întunericul se lasă,
Și sub umbra unui nor
Palele de ploia deasă
Cad pe casa tuturor.
Doar copac uscat de veacuri
Care-și mișcă ramu-n vânt,
Pe străbune vechi meleaguri,
Nu dosește un mormânt.
Are-n clisă rădăcina
Putrezită de demult,
Însă creanga ca o mână
Și-o întinde tot mai mult.
Mistuit de-o neagră zare,
Bântuit de-un negru dor,
Singuratic stă în calea
Tinereților ce zbor...
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre crengi, poezii despre copaci, poezii despre întuneric sau poezii despre dor
Eu m-am dus apoi la școlile cele mari din oraș, iară când m-am întors, peste un an, acasă, Huțu era tot mare, dar îmi părea mai puțin strașnic. Nu-i vorbă, și acum zicea Tatăl nostru, cânta chiar în strană și citea Apostolul în biserică, și acum purta pe Mili, ba chiar și pe Linică cea mică în brațe; el cu toate acestea îmi părea cam prost, ba câteodată chiar grozav de prost. Dar tot țineam la el, fiindcă era băiat domol și intra totdeauna în voile mele. Dacă însă acum Huțu îmi părea mie grozav de prost, eu îi păream lui grozav de înțelept.
citat celebru din Ioan Slavici
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre înțelepciune, citate despre școală, citate despre prostie, citate despre oraș, citate despre muzică sau citate despre acasă
Vedere spre viață
Vis ce tăcut pășește-n delir în noaptea pustie
Cântec de leagăn se-aude când vântul adie.
Șoapte tăcute, ecou infinit.
Fragmente de sunet pierdute în vid.
Secunde din timpuri lăsate drept bir.
O gaură neagră ce-atârnă de-un fir.
Vibrează tăcerea, lovește un zid.
Dărâma cuvinte, ruine clădind
Vreme marcată de clipe ,
Pustii, de gânduri oprite,
Castel de fantasme-amăgite
Ce bântuie holuri umbrite.
Tărâm amuțit de-atâta durere
Rămâne uitat in veacuri stinghere.
poezie de Raluca Oprea
Adăugat de raluca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre sunet sau poezii despre secunde
Rugăciune Maicii Domnului în vremuri grele
RUGĂCIUNE MAICII DOMNULUI ÎN VREMURI GRELE
Preasfânta Stăpâna de Dumnezeu Născătoare spre tine îmi îndrept gândul, inima și toate simțurile și te rog cu lacrimi!
Până când Măicuță a milostivirii va fi această durere necontenită pe pământ?
Până când vrăjmașii nevăzuți ai neamului omenesc vor da lovituri atât de puternice bieților oameni?
Până când vor pângări și vor necinsti trupurile, sufletele și viețile lor? Înșelând-i ca să nu cunoască adevărul, să nu îndeplinească poruncile divine și să nu dea slavă și cinste pururi măritului Dumnezeu Cel în Treime închinat: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt?
Cu puterea credinței, Stăpână, zdrobește pe vrăjmașii noștri și ai Fiului Tău iubit - Iisus Hristos - îngrozind-i cu nebiruita-ți sfințenie, îndreptând-ne pe cărările mântuirii, ca să dăm mereu mărire lui Dumnezeu.
Roagă-te Fecioară pentru Sfânta Biserică, pentru propovăduirea evangheliei pe întreg Pământul, pentru România și poporul român, pentru, rudele mele, pentru văduve, orfani, bogați, săraci, necăjiți, bolnavi, pentru cei prigoniți pentru credința în Dumnezeu, pentru salvarea celor ce au rătăcit în secte și pentru cei răposați!
Ajută-ne să ne pocăim de păcatele noastre, să iubim Biserica, să alungăm vrămașul din sufletele noastre, care ne îndeamnă la păcate,
să renunțam la vicii și necredință, să ne smerim și să-i iertăm pe cei ce ne-au greșit!
Ajută-ne să ascultăm chemarea divină a blândului tău Fiu, pe care Tatăl Dumnezeu L-a trimis pe Pământ să sufere chinuri barbare, pentru salvarea omenirii din păcat!
Roagă-te, Măicuța Sfântă și pentru aceste nevoi ale mele (rostește necazurile pe care le ai și dorințele pe care vrei să ți le îndeplinească Maica Domnului)!
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh în vecii vecilor!
Amin!
La mulți ani cu sănătate, creștinilor binecuvântați cu numele Maria!
Maria Filipoiu
rugăciune de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (15 august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre sfințenie, poezii despre iubire, poezii despre biserică, poezii despre Sfântul Duh, poezii despre România, poezii despre Iisus Hristos, poezii despre văduvie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Când un bărbat iubește o femeie
Când un bărbat iubește o femeie
firul ierbii
crește verde
mai cald și proaspăt
nici o talpă
nu l-ar călca
poate sărutul
care-și spală-n roua lui
cuvintele nesparte
la colț de suflet
ochiul tăcut
pândește
dansul sublim al unei gheișe
ah
ce n-aș da
ce n-aș da
să-l cunosc
să-l simt
să-i pot mângâia castitatea
ca toate femeile
[...] Citește tot
poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre dans, poezii despre bărbați, poezii despre femei și bărbați, poezii despre virginitate, poezii despre verde sau poezii despre sărut