Poezii despre inflorit, pagina 40
Sanvean (44)
Nu ne iubim ne spunem doar cuvinte
să mai salvăm ce sufletul presimte
Curând, curând, când norii o să-și lase
Amprentele de ceață peste case
O să te rog să-mi torni în cupă vin
Și-o să te-ntreb la cine să mă-nchin
La tânăra cu trupul precum roua
Ce mă iubea când eram într-a noua
La clopotarul orb adus de spate
Din catedrala plină de păcate
La razele ca lama de cuțit
Ce se-ascundeau prin nucul înflorit
Orbindu-mi tâmpla, sufletul, vederea
Ca să învăț să înțeleg tăcerea
La crini, la Bach, la îngeri, la izvoare
La frunzele ascunse în clasoare
La sânii tăi, la coapsa ta, la tine
Cea mult prea fericită fără mine
Cui să mă-nchin să mi te scot din minte
Nu ne iubim, ne spunem doar cuvinte...
poezie de Fabian Anton
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre îngeri
- poezii despre tăcere
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre tinerețe
- poezii despre sâni
- poezii despre suflet
- poezii despre salvare
- poezii despre rouă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Frunze de iubire
Ai fost tu,
Singura roză
Din grădina mea,
Care a înflorit
În toate
Primăverile.
II
Ai fost tu,
Singura frunză,
Care primăvara
Ai strălucit mai frumos
Decât celelalte
Ca să fii atât de frumoasă.
III
Ești strălucire
Veusiană
Și încântătoare.
Pentru că florile
Din grădina mea,
Numai ele văd
[...] Citește tot
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frumusețe
- poezii despre flori
- poezii despre primăvară
- poezii despre frunze
- poezii despre zâmbet
- poezii despre visare
- poezii despre trandafiri
- poezii despre superlative
- poezii despre roz
Floarea iubirii
te-ai deschis într-o noapte
petală pură de floare
în brațe aprinse de dor
ai înflorit o clipă, odată, în zori
te-ai cuibărit goală în așternutul stelar
cădeau stele pe trupul de jad
tu floare de munte, încolțită într-o stâncă
parfumul tău, miros de iasomnie
adia pe țărmul iubirii
înviau dorințe, chemări, visări
înfiorată, tremurai în așteptări
a unui sărut adânc, profund, prelung
te pierdeai în mine în feciorelnice chemări
mă strigai, mă alungai, în tainic joc de amor
cu mâini fierbinți, neliniștite
pe trupul tău am așternut curcubeul iubirii
te unduiai între unghiuri și forme divine
azi clipa a trecut
pe patul răvășit de întrebări a rămas
o petală albă deschisă în soare
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre stele, poezii despre trecut, poezii despre sărut, poezii despre stânci, poezii despre prezent, poezii despre noapte sau poezii despre mâini
Pentru încă o zi, aș da...
Gândul, as-zburator, pleacă noaptea si-n zori, la tine...
Asteptând ca un cerșetor, sa-i dai ceva, pentru mine.
.
Si se-ntoarce cu brațele pline de flori si mult dor!
De o iubire mare, umbrită de, plumbul unui nor
.
Dar si luminata de soare, când in cânt de izvoare,
Fluturii dansau, in invazia de parfum si culoare-
.
Ii, îmbrăcate de flori, in zile de sărbătoare!
Iti amintesti, oare, de raiul pe care l-am trăit?
.
Trandafirii parcă s-au vorbit si toți au înflorit,
La fel lalele, viorele si "mamă mă mărit",
.
In lumina candelabrelor de la castani, multi ani
Am trait frumos si sfânt, cum rar e, pe acest pamant...
.
Si eu aș da, din viata mea, câți ani aș mai avea, pentru
Incă o zi, luminată de castani, sau ultima.. din mai!
poezie de Garofița Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre timp, poezii despre zile, poezii despre vorbire, poezii despre viață, poezii despre sărbători sau poezii despre sfinți
Întâlnire în oglindă
ne-am întâlnit în aceeași oglindă
ochiul ei, adânc, cât noaptea vrăjită de luceferi
arăta un mers spre alte mări.
să punem țărm în fața dorințelor
să nu se lovească de stânci, de cuvinte
în lumea de basm lângă povestea pescărușilor
zburători spre munții sufletului.
de cele mai multe ori
cuvintele se întrec în nemurire
asemeni unui pom înflorit, cu fluturi, stele...
nimicul sortit.
strâng umbra imaginii
o arunc nopții proptite pe rotunda lună
simt frigul pe marginea clipei executate
când stau de vorbă cu un cap de lut.
se surpă în mine un cântec.
[...] Citește tot
poezie de Elena Toma
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre început, poezii despre zbor sau poezii despre uitare
Moartea Mădălinei
Pe crucea de piatră au fost încrustate,
cuvinte cu care tu pleci din cetate.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfrunzesc gorunii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfloresc salcâmii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai zboară nici lăstunii.
Pentru tine, Mădălina,
a venit sfârșitul lumii.
Pentru tine, Mădălina,
florile n-au înflorit.
Pentru tine, Mădălina,
timpul în loc s-a oprit.
Pentru tine, Mădălina,
soarele în zori s-a stins.
Pentu tine, Mădălina,
doar lumânări s-au aprins.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (21 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre stejari sau poezii despre sfârșitul lumii
E noaptea nopților
toate cărțile pe care le citesc au trecut prin mine,
au crescut, au înflorit
și au căzut în lume să o facă mai frumoasă
dar lumea nu poate să iasă din stereotipuri sau poate că nu vrea
e mai comod să treci prin aceleași hârtoape
decât să faci potecă nouă
între o naștere și o moarte e doar o viață
plină sau goală dar trăită
petrecută prin deșertul de cenușă
și prin marea lacrimilor
amară ca uitarea
și grea ca istovirea
cerurile se deschid lăsând stelele la fereastră
la fel ca baierele pământului
al cărui plânset se pierde ușor tremurat
nu întotdeauna vasele cu apă
devin vase cu vin scump
iar cuvântul se pierde în lume
neascultat. nedorit.
iubire. adevăr.
[...] Citește tot
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre naștere, poezii despre moarte, poezii despre lectură sau poezii despre iubire
Bujorul îndrăgostit
A înflorit bujorul și asta-i foarte bine,
Cam două săptămâni, m-a așteptat pe mine,
Să pot ajunge iar în crângul de pe deal,
Să văd cum înflorește bujorul ideal!
Și am ajuns din nou, padurea-i înverzită,
Iar eu alerg pe drum, sunt tare fericită
Și după dealu-acela cu crestele de piatră,
E o poiană verde ce cântă si m-așteaptă!
Mai fac un pas pe drumul ce duce în poiană,
De jos, un gândăcel îmi face semn, mă-ndeamnă,
Să mă grăbesc spre locul în care, fericit,
M-așteaptă un bujor, ușor, îndrăgostit!
Și mare-mi fu mirarea, când, după creasta mică,
Văd un bujor ce parcă, se-nclină, se ridică,
Sfios, mă-mbrătișează, pierdut printre petale,
Iar eu, printre săruturi, îți simt obrazul moale!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre fericire, poezii despre bujori, poezii despre săptămâni sau poezii despre muzică
În orașul în care tu locuiești
Am fost în orașul în care tu locuiești,
Speram să te zăresc pășind pe stradă,
Să fii pe un balcon unde stai și privești,
Sau să te văd la o fereastră într-o veche mansardă.
Erau mulți castani înfloriți, străjeri la drum,
Totul mirosea a zenit și speranță,
Dar nu te-am vazut, nici nu aveam cum,
Probabil erai plecată, undeva în vacanță.
Și liliacul era înflorit, cel alb și cel violaceu,
Cerul albastru, părea înlțat de un curcubeu,
Ce îi sprijininea bolta, ca un bătrân lacheu,
Dar între toate, nicăieri nu vedeam chipul tău.
Cred că am să mai trec prin al tău oraș,
Măcar să-i respir primăvăratecul aer,
Pe ale castanilor frunze să-ți scriu un răvaș,
Și să mai deapăn al amintirilor caier.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oraș, poezii despre vacanță, poezii despre curcubeu, poezii despre bătrânețe, poezii despre amintiri, poezii despre albastru sau poezii despre alb
Ochi spectator
în joia asta mare te regăsești
în nepoatele tale. cu ele,
sub ninsori de petale din vișinul înflorit,
îmi pari că te lepezi de tine, de timp...
ce poate fi, mă întreb, în revărsarea tumultoasă
de verde, viață izvorând din pământ,
mai frumos decât, pe portativul vieții,
în săptămâna de patimi să fiți împreună un cânt?
cu ochi de miel neștiutor de cuțit
te privesc nepoatele tale.
vântul adie și-mi pare că tu
în pupăceală cu ele redevii un copil
suflet livadă-nflorită...
mai târziu faci ochii mari când te chem:
vino aproape de mine April
să ciocnim paharul cu sângele celui
ce mâine va fi răstignit.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vișine, poezii despre vin sau poezii despre viitor