Poezii despre impreuna, pagina 40
Trage barca
la mal rătăcind printre nori.
a doua secvență, cu el
învârtindu-se printre pescăruși,
pe o plajă argintie, înfășurat
în staniol, decorat cu ferigi
de un verde-crud și pene
roz de flamingo. apoi o schiță
în tuș înfățișându-i goi
pe un buștean gros, și pe ea
cântând la chitară.
trage barca lângă patul ei
de puf de lebădă. pășea
grațioasă și puful de lebădă
se agăța cu disperare
de pielea ei pe care am scris
poeziile de dragoste.
era o istorie ilustrată a timpului
petrecut împreună în ultimul veac.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împreună
Fi-mi-ar marea mai aproape,
Dacă nu... măcar ocean,
Să mă mângâie pe pleoape
Când albastrul ei nu-l am.
Fi-mi-ar muntele păvază,
Când îmi bate vânt nebun,
Iară tu să-mi fii o oază,
Unde poezie spun.
Fi-mi-ar trupul tău iubire,
Relieful lui culcuș,
Să-mi provoace amintire,
Ca vioare-i un arcuș.
Să îmi fie gândul, visul,
Către tine mai mereu,
Tu să-mi fii piscul, abisul,
Să-mi fii bine, să-mi fii greu.
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mea
Se zbate-n mine-o dragoste flămândă
și-o poftă uriașă de-alintare,
încât mă-ntreb, adesea, cu mirare:
să fi avut iubirea mea izbândă?
Să fi învins și ierni înfrigurate,
și vânturi sau furtuni devastatoare
prin vieți ce-au fost ori timpuri viitoare,
și să reziste o eternitate?
Iubirea mea se-mparte și se-adună
în jurul meu și-mi e atât de sfântă
încât i-aș pune, de-aș putea, cunună.
Iar de va fi în mine să apună,
în pace și odihnă, neînfrântă,
vom fi, ca-ntotdeauna, împreună.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza
Muza asta e nebună,
Parcă și-a ieșit din minți,
Se ascund și mai cuminți
Sub ștergarele-n cunună,
Speriate de furtună
Și icoanele cu sfinți;
Nu vă mint, cam de vreo lună,
Am uitat și de părinți
Și de Soarele cu dinți,
E atât de rea de bună
Că nu vrea să mai compună
Nici un vers de doi arginți,
Chiar am vrut să-i dau arvună
Și-am venit cu rugăminți,
Dar în ochii ei fierbinți
Și în trupul ei de jună
Decând suntem împreună
Am găsit alte dorinți...
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Serbana Isariovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ține-mă bine!
Ține-mă bine, în brațe de poți,
Chiar dacă mi-e greu să respir uneori,
Să simt cum îmi bate iubirea la porți,
Și trupul să-l simt inundat de fiori.
Ține-mă strâns, în buzunarul secret,
Căci știu că acolo e bine!
Cum care?... cel de la piept,
Ține-mă acolo, numai pe mine.
Ține-mă bine, la fel eu te țin,
Chiar dacă viața împotrivă va fi,
Știu sigur, că tu ești al meu destin,
Vom fi împreună, într-o bună zi!
poezie de Lusiana Drăgușin (13 octombrie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Când zorii ne vor risipi
În timp ce ne mâncam amândoi zilele
m-am înecat subit cu un miez de noapte,
încât am simțit gustul intunecat al morții.
Tu te-ai speriat și m-ai strâns tare în brațe,
până când am revenit în mine insumi.
Năpădiți de atâta iubire cultivată împreună,
ne dezbrăcăm de trupurile uzate de viață
și ne spălăm amintirile în aceleași vise,
adormind adânc cufundați unul în altul,
până dimineața, când zorii ne vor risipi.
poezie de David Daniel Adam (28 octombrie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
Ceea ce se află în cuvânt
se află și în carne,
în ferocitatea lupului,
în respirația după amiezii.
Ceea ce se află în vin
în seara asta se află și în vine,
o încrengătură care ține
molia, cuibul și lâna împreună.
Este râsetul pe care
îl scoate apa râului,
este în abisul care-l uimește
pe Narcis, privirea lui.
Cuvintele dau formă reticenței
zorilor și tuturor ruinelor acestora,
dansează pe rune străvechi și prin noroi,
prin foc și pulbere,
destin și sânge.
poezie de Salgado Maranhăo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am gândit la tine
M-am gândit la tine și la tot ce-a fost frumos și ai iubit,
Plimbându-mă singură de-a lungul plajei cu nisipuri moi;
Am ascultat talazurile care băteau ca și atunci, egal, în maluri,
Cu-același sunet știut și îndrăgit cândva de amândoi.
În jurul meu ecoul lovea-n dunele înalte, dincolo de mine ardea
Argintul sclipitor și-înfrigurat al mării sub razele de lună.
Noi doi vom trece prin nenumărate morți și mii de vieți
Până când vom mai asculta din nou același sunet împreună.
poezie clasică de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai bine, vino și bea vin cu mine
Nu te duce să escaladezi munții albaștri,
munții albaștri sunt împânziți de obsesii și de furie;
fiecare înțelept, mustind de cunoaștere și de viziuni
se fălește în fața celorlalți, vânând merite, glorie și putere.
Peștii ajung în farfurie pentru că mușcă momeala;
moliile ard pentru că sunt atrase de lampă.
Mai bine, vino să bem vinul împreună;
eliberează-te, dă în clocot, dă în clocot până simți că plutești.
poezie de Bai Juyi din Recomandând vinul, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vouă
Se văd roadele pe rânduri,
nu degeaba v-am citit...
se văd brăzduite câmpuri
și astăzi au înflorit.
Mă gândesc să fac o carte
în care să povestiți,
începuturile voastre
de la A, până la sfinți
Îmi trece acum prin minte
forma ei mai diferită,
două rânduri povestite
și o strofă învechită,
apoi iarăși rândui, rânduri,
despre timpul de atunci,
când v-ați adâncit în scrisuri...
gânduri mari și gânduri dulci.
[...] Citește tot
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!