forta de frecare

Mai mare-i Dumnezeu

Mai mare-i Dumnezeu decât îngrijorarea
De ce ne-ngrijorăm? Se pune întrebarea
Când intervine El fug diavolii-n pustie
S-avem în suflet pace, să bem din Apa Vie.

Mai mare-i Dumnezeu decât probleme grele
De-aceea, El, necazuri e-n stare să le spele
El face să răsară Lumină-n fiinţa noastră
Spre a putea vedea splendoare într-o glastră.

Privim la uriaşi cu gând că ne-or învinge?
De stăm lângă Păstor tăria nu se stinge
Sublima Lui veghere încredere formează
Să ştim că la Stăpân găsim deplină pază.

Fiind de partea noastră Stăpânul îndurării
Nicicând nu vom uita mesajele chemării
Şi-n grele suferinţe privi-vom spre răsplată
Şi optimişti vom trece prin starea complicată.

[...] Citeşte tot

poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (6 iulie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebunul şi soldatul

Nebunul îşi spală zilnic cămaşa de forţă
cu periuţa de dinţi din dotare
precum răcanul buda
sub privirile gingaşe ale superiorilor
ambii siliţi de insomnie

nebunul este surghiunit într-o coajă de vis
metalică şi plină cu ţinte de aur
haleşte în neştire pilitură de nervi oxidaţi
într-o totală euforie
i-au explodat gingiile
au dat buzna iarăşi dinţii de lapte
îşi pensează barba c-un cleşte steril
de teamă să nu-şi infecteze fanteziile

soldatul e un sâmbure de piersică
sub talpa generalului
sufletu-i asemenea unei proteze de porţelan
clămpănene sub jetul înjurăturilor
caporalul îl loveşte cu bombeul peste meclă

[...] Citeşte tot

poezie de Lucian Alecsa din Nord. Antologia poeţilor botoşăneni de azi (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nebunul şi soldatul

Nebunul îşi spală zilnic cămaşa de forţă
cu periuţa de dinţi din dotare
precum răcanul buda
sub privirile gigaşe ale superiorilor
ambii siliţi de insomnie

nebunul este surghiunit într-o coajă de vis
metalică şi plină de ţinte de aur
haleşte în neştire pilitură de nervi oxidaţi
într-o totală euforie
i-au explodat gingiile
au dat buzna iarăşi dinţii de lapte
îşi pansează barba c-un cleşte steril
de teamă să nu-şi infecteze fanteziile

soldatul e un sâmbure de piersică
sub talpa generalului
sufletu-i asemenea unei proteze de poţelan
clămpăne sub jetul înjurăturilor
caporalul îl loveşte cu bombeul peste meclă

[...] Citeşte tot

poezie de Lucian Alecsa din Nord (4 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaudeamus igitur

Ne aflăm în anul 2222,6485110..., număr iraţional,
fiindcă şi copiii din şcoala preliminară ştiu că
nici timpul nu se măsoară exact, fiindcă procesele senzoriale
ale omului încă pot fi perfecţionate şi funcţionarea lor simultană,
sinergică şi mondială,
poate să fie îmbunătăţită să ofere un progres continuu al preciziei
aparatelor de măsură şi altor roboţi extrem de inteligenţi.
De mult timp am ajuns să măsurăm şi timpul cu inexactitate.

Învăţăm desigur toate istoriile comparate, inclusiv filozofia străveche
care spunea că omul e măsura tuturor lucrurilor.
Plutim aşezaţi pe toate celelalte simţuri ale celorlalţi oameni ai secolului 23,
şi totuşi simţim pământul de sub noi,
aşa precum prinţesa lui Andersen simţea bobul de mazăre prin 20
de saltele. Ştim că omul are 23 de perechi de cromozomi, dar
specialiştii consideră că nu ne apropiem de sfârşitul lumii,
mai ales fiindcă am renunţat la pretenţia că putem măsura timpul
cu exactitate, fiindcă şi timpul este o categorie a materiei şi spiritului,
o formă exactă numai ca idee, la fel ca spaţiul.
Până şi copiii cei mai mici care ştiu să vorbească deja

[...] Citeşte tot

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e bărbatul?

De-ntrebi ce e bărbatul şi cum l-aş defini,
Te-aş duce în grădină şi florile-ar veni
Revendicându-l toate, certându-se de zor
Cum că bărbatul are doar caracterul lor...

Întâiu-i ghiocelul – cel blând şi efemer,
Să-ţi spună de speranţe ce până-n ziuă pier;
Apoi, pe rând, acele mult prea frumoase flori:
Narcise, lăcrămioare, zambile sau bujori...

Ce năvălesc în suflet, în inimă şi-n gând
Cu valuri de arome pierdute prea curând...
În floarea tinereţii te va-mbăta un crin,
Că-i alb sau că e roşu, parfumul e divin;

Dar iată că în forţă, se aşeză pe tron
Chiar trandafirul mândru: ca rege şi ca domn!
Se-mbracă-n mii de feluri, pe veci te va robi
Îngăduind – ca roabă – stăpână să-i poţi fi.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Leach
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dekalog

Cinstind
toate cele ce sunt şi nedistrugând nimic
dintre cele pe care tu însuţi
nu vei putea să le faci.

Prezentul este un dar.
E datoria ta să te bucuri de fiecare zi
ca şi când ar fi ultima zi... până ea va veni.

Adu-ţi aminte când la părinţi erai un copil,
când îţi părea totul a fi drept şi frumos;
dispersat în uitare –
să nu devii inutil profeţind mincinos lumea pe dos.

Descifrarea imaginarului vieţii,
ar putea să însemne
pentru tine un semn
că abia atunci meriţi un loc între semeni,
preţuind virtuţile omului demn.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Găleşanu din Luminile omului [lirica filosofică] (16 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie III (scrisoare poetului N.C.)

Ţi-aduci aminte când grăbeam călări
Şi când sudoarea ne durea de sare?
Mai şti când alergam către izvoare,
Ca două umbre mari în depărtări?

Mai şti, poete, când luam din burg,
Căpăstru şi potcoave de rezervă?
Îţi aminteşti de clipă, plini de vervă,
Când lunecam stăpâni pe câte-un murg?

Acum de-atâta mers, topiţi de sete,
Ne mângâiem pegasul şi ne miră,
Că-n urma noastră-atâţea amuţiră
Topiţi cu fiecare zi în eprubete!

Ei, dragul meu! sunt drumurile oarbe
Iar şirul, indian, pus în mişcare,
E zăpăcit şi beat de-atâta soare
Şi-n suflet doar adâncul ne mai soarbe!

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudini

Ploaie de lumini nenumărate se-aprind,
Pe-n serat pe bolta necuprinsului senin,
Ca opaiţele-n noapte ard mocnit
Şi veghează-n somnul cel din noapte,
Visele triumfale ale sufletului ce pribegeşte
În alte timpuri şi-n străine universuri.

Noaptea-i sfeşnic pentru suflet,
În umblătul răzlet, la întâmplare,
În sferele înalte, ale unor ţinuturi,
Care rămân discrete şi nebănuite,
Iar noi culegem fărâme, vagi idei,
Din puţinele aduceri aminte.
Şti-vom noi vreodată de-ale lui plimbări?

Ghicitori învederaţi se cutează-n aventura
De a citi şi -n astrele nopţii, destinul,
Răspuns profetic din lăcaşuri sacre,
Dau de ştire-n grabă omenirii însetate,
Despre cursul vieţii enigmatic.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (11 martie 2019)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoitarii şi friptura

Făptura mea-i de fiară vie,
Cu sânge rece v-am pus frâu
Să înotaţi în propriul sânge,
Să puneţi sufletul sub grâu.

Să v-opintiţi ca animalul
În jugul vremurilor noi,
Ţin biciul pentru vânătăi,
Pe trupul vostru, cu puroi.

Nu mai aveţi focul în lacrimi,
Le-aţi stors aiurea pentru ţară?
Nu vă gândiţi că nu au sens,
Copiii voştri sunt pe-afară?

Iar tot ce-a fost acum nu este
Decât privată bogăţie,
A mea, a celor ce-s ca mine,
Hiena ce inimi sfâşie!

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cavalerul negru

Era puternic, aspru, neînvins,
în timpul vechi în care cavalerii
cutreierau pământul necuprins
luptând pentru domniţe sau imperii.

Aflase într-o noapte de-un turnir,
iar premiul pus în joc era fiica
puternicului, de la est, emir,
ce tuturor din jur inspiră frica.

Era dorinţa lui, dorinţa ei?
Cum nimeni nu avea răspunsuri clare,
el hotărî să-i bată pe acei
ce vor intra în luptele barbare,

cu alte reguli, şi-ntr-un alt decor,
cu alte arme-n lupta pân'la moarte,
în care singurul câştigător
va fi cel ce mai multă moarte-mparte.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!