dragoste fr��easc�

La Muzeul Gruescu...

Nestemate, flori de mină,
Venite din depărtatul timp,
Scoase astăzi la lumină,
Pentru cei de pe pământ.

Cristale fine, ajurate,
Lucrate de orfevru neştiut
Şi cu grijă adunate,
De un om prea cunoscut.

Nea Costică cu migală,
Cu dragoste de părinte
Le-a adus aici în sală,
Pentru a fi de noi privite.

poezie de Mihai Leonte (12 aprilie 2003)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cavalcada iubirii înspre moarte

e iarnă!
nu vreau să te iubesc, deşi te iubesc...
şi pictez banchetul târziu al sorţii.
este doar vina ta.
totul este incolor şi totul îmi lipseşte
şi tu vrei să anulezi totul...
în melancolii, în albastrul strugurilor,
în mine şi-n timpul amintirilor.

am recreat anotimpul iubirii.
tu, plictisit, îmi şopteşti că nu mai e timp...
pentru un vis, un foc, o pasiune,
o magie ori pentru dragoste!
şi totuşi, într-o dimineaţă, am renăscut -
o viţă de vie sălbatică!
am răsărit dintr-o realitate
ori dintr-o stea şi-am răsturnat
pe drumul şerpuit al feminităţii, lumea.

în această călătorie ancestrală

[...] Citeşte tot

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sa dori

Un dor sa nasti e greu
Eu te iubesc cum am iubit mereu
A ta dragoste nebuna
Si a ta strangere de mana

Si plec fara sarutare,
Te iert, dar si eu imi cer iertare,
Sa ma vindec de pacate
Cu mine le iau pe toate.

Si te las in libertate
Eu voi fi-n pustietate,
Tot cu dorul pentru tine,
Te iubesc ca azi si maine.

poezie de Daniela Pană
Adăugat de Daniela Pană
Comentează! | Votează! | Copiază!

e toamna tarzie acum ca si atunci...nimicul e altul.... eu am nascut fara de greu un dor nebun asa...stingher; un [...] | Citeşte tot comentariul

Am sperat...

Am tot sperat ca intr-o zi
Pe tine am sa te intalnesc
Dar n-am crezut ca prea curand
In scurt timp sa te gasesc

Si n-am crezut ca ochii tai
Ma vor seduce fara mila
Vor incuia sufletul meu
Intr-o dragoste umila...

poezie de Marian Alexandru Bercuci (15 martie 2014)
Adăugat de Marian Alexandru Bercuci
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miracol

Şi, înfrumuseţat de dragoste,
ai început sa cânţi... Alături stam,
privindu-ti buzele sunătoare.
Era un cântec înflorit si pur,
sonorizând lumina din pahare,
tăind suave cercuri în văzduh
si argintându-mi rochia albastră.
Era un cântec foarte cunoscut,
dar nou născut pe buza ta amară,
încât m-a turburat nespus de mult,

poezie de Nina Cassian din volumul: - Cupluri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise

Mă plimbam prin vise,
Te vedeam cu mine
Îmi spuneai poveşti,
Şi îmi dădeai iubire.

Chipul tău frumos,
Şi privirea tăcută
Imi alinau dorul,
Cu dragoste multă.

Ochii tăi, căprui,
Erau a inimii faclii
Ei îi tineau de veghe,
Sufletului meu, rece.

poezie de Iulian Paraschiv (12 ianuarie 2019)
Adăugat de Iulian Paraschiv
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petalele de mai

S-au scuturat petalele de mai
E-n suflete şi inimă primâvară
Pulsează inima de sărbători
Flutură tricolorul peste ţară.

Se-ascund în grâne, dragoste şi dor
Strămoşii ne stropesc cu rouă faţa
Privim nelămuriţi în viitor
Şi aşteptăm să se ridice ceaţa.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu ignor

nimeni n-a spus că Dumnezeu este femeie
şi-atunci n-am să ştiu dacă în ochii lui există
acele lucruri mărunte care dau în dragoste
acei pantofi
toate acele ironii pe care nu le regreţi niciodată
şi-am să mai spun iar
şi-atât
de-aproape!

poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc ca un poet

adevărat de mic copil
ţi-am împletit cununi
din flori de cireş efemere
râsul tău era opiul meu
îl luam în fiecare zi din zori
erai de un farmec dureros

te iubesc dintotdeauna
rătăceai în ochii mei
şi eu alergam pe câmpii
îngânând poezii de dragoste

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

incinerezi
această formă de gură
în patul narcotic
conjugat la prezentul fluid.
îi rupi nuanţa polară a lenjeriei
şi o arunci pe podeaua oraşului pătrat
în cea mai mare
dezordine de dragoste.

din damnarea dezmembrată
în neuroni mecanici,
se închid în vena mansardei
două disecţii de puls.

e simplu
ca un ultim etaj al ideii.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!