Serioase/triste despre zbate, pagina 4
O zi cenușie
Zi cenușie, niciun pescăruș pe mare
Perdea de ceață trasă peste soare.
Cordajul zbârnâie, velele în vânt se-înfoaie,
Puntea-i măturată de rafalele de ploaie,
Valurile lovesc tare-n chilă, ca turbate,
Și nava în tangaj amplu și-n ruliu se zbate,
Dar marinarii scot chiote-n pâcla deasă
Și veseli cântă, deloc nu le pasă
De scrâșnetul furtunii,-n bordul de sub vânt,
Sau de sălbăticia mării-n gri veșmânt.
poezie de Ruby Archer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pânze pe catarg
când inima în piept se zbate larg
și soarele pe cer e umbră lungă
ridic a tale pânze pe catarg
ca nici un vânt să nu ne mai ajungă
și să plutim în doi prin mari adânci
și hăul universurilor noastre
acolo unde nu-s ghețari și stânci
și unde plâng doar florile albastre...
să ancorăm în porturi de granit
în nopți cu claritate carnivoră
și iar să ne iubim la infinit
și valuri albe spumege la proră...
poezie de Iurie Osoianu (26 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocalipsa-i aproape
În văzduh plin de lumină,
sub cerul înalt, albastru,
Omenirea se animă
să oprească un dezastru.
În zadar se zbate lumea.
Apocalipsa-i aproape.
De sus ne privește luna.
Ne-ar ajuta, dar nu poate.
În Universul infinit,
Tera rămâne pustie.
Tot ce Domnul a clădit,
dispare în veșnicie.
Întunericul se-așterne,
Totul va rămâne rece,
Intrăm în somnul nopții eterne,
Viața noastră-n moarte trece.
poezie de Dumitru Delcă (15 martie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recviem (11)
Mă doare carnea ta. Prin mine trece,
E lup flămând. Mi-e osul mort și rece,
Nu plânge. Sunt o osie străină
Și pielea grea se zbate sub rugină.
Cu zâmbetul pictat de curcubeie,
Iubeam s-ating icoana ta, femeie,
Și, sărutându-ți glezna ca o miere,
Îți dezbrăcam cuvântul de tăcere.
Inundă ploaia orele-ntr-o doară,
Prea calmă, prea cernită, prea amară,
Curând, simți-vei boarea de tămâie,
Și crucea mea crescându-ți sub călcâie...
poezie de Florin Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Vraciul se zbate să mă vindece de iubire
Pentru el numai chinuri, pentru mine iubire.
Dar el nu știe că iubesc mai mult despărțirea
Astfel rivalul nu e potrivnic la iubire.
Ah! spune cum se scapă de mrejele iubirii
Eu sunt statornic, dar ea nu crede în iubire.
Ey, fluture! Apropiindu-te de lumânare
Privești scrumul și te lași fulgerat de iubire.
Fuzulî în grădinile satului tău plânge
Omul când își vede vatra plânge de iubire.
poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Cumințenia muntelui
Spre gol alpin își duc domol
Turme de oi străvechiul port.
Sunt scorobeți pe Sohodol,
Sunt scorobeți și pe Gilort.
În soare, râul muscărește,
Sclipind pe pietre solzii reci;
Moșdreanu-ar prinde și el pește,
Iar tisa magică-n poteci.
Te înfășoară cu-o hlamidă
De murmur vânăt, de Parâng;
Ca faraonu-n piramidă,
Întâi se zbate ochiul stâng.
Și hieroglifele-ți din sânge
Deodată le pricepi, mirat
Și, fericită, bolta plânge
Ca o gravidă:"A mișcat!".
poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul și polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Vaca lui Dumnezeu
De prin vârful pomilor
A venit o boabă-n zbor
De cafea,
Neclăită în perdea.
Dumnezeu când i-a făcut
Ființa din scuipat și lut,
Cu o pensulă de zdreanță
A vopsit-o cu faianță
Și i-a pus ca din greșeală
Două coji cu căptușeală
În spinare,
Ca să zboare,
Și aproape în zadar
Patru puncte, ca de zar,
Se gândea atunci că nu-i
Greu să fie vaca lui
Ca un nod de broderie
Neagră și cărămizie
Care mișcă și se zbate,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Marea
Nețărmuita mare se frământă,
Eternă pregătire de furtună.
Se-nalță-n trombe, duduie, detună
Și-n colcăit de spumă se-nvestmântă.
Și-așa, mereu, de mii de ani, nebună,
Cu însăși ea luându-se la trântă,
Pe rând biruitoare și înfrântă
Își macină neliniștea străbună.
Când toate dorm, extaze sau mânie,
A mării nesfârșită insomnie
Se potolește iar și iar s-asmute.
Și-n vreme ce se zbate fără pace,
O poartă-n adâncimile opace
Augustul calm al fundurilor mute.
sonet de Victor Eftimiu (6 mai 1963)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și textele în Cartea "Paunasul codrilor" de Victor Eftimiu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar * * *
fiecare suntem omul din glotă. stăm în gât.
fiecăruia. omul regurgitat. reîncărcat. omul
care tremură din glotă. spasmele glotei
sunt spasmele emoției
și seminției noastre. glota tremură. se
jelește.
se zbate. ca un ochi rău. ca o pasăre. ca
o bufniță. cucuvea. cântec de leagăn. tu,
cântă, glotă,
iartă-mă, căprioaro! trebuie să cântăm din
ceva. trebuie, cu toți, să cântăm, din ceva,
gâlgâind de sânge.
poezie de Mihail Gălățanu din Corpul de glorie (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Lustruirea armelor" de Mihail Gălățanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Sonet
Iubita mea, sunt însăși așteptarea
Cu porumbei pridvor bucovinesc!
Se-aștern alături Muntele și Marea,
Se-mbrățișează și se dezvelesc,
Îi spun că sunt și (iată întristarea!)
Pe plaiul greu de doruri se iubesc;
Din jocul lor se naște, pururi, sarea
Veșmânt strălucitor, împărătesc...
Ce știi, Slăvito, din acestea toate?
Ce știi de Moarte, de Oprirea Ei?
Un clopot vechi îți spune că se poate,
Dar tu arunci cu-ncredere în zei...
Acest sonet la poarta Ta se zbate,
Cum sufletul Saharei printre lei.
sonet de George Florin Cozma
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!