vas

Dar...

sclipire de-o clipă,
mărgăritar în geană
lumină în întuneric stelar
coloane mirifice, calcite
în peşteri de urs polar...

el este voal de tunel
în stâncă săpat cu obidă,
gheară de timp
pictează haotic
un vas ce pleacă hoinar,
acolo în vârf de catarg...

am pus o haină
să fluture
este pentru tine
cu nasture lipsă, cârpită
iară eu jos pe covertă
aştept să trec ocean
plin de ape de clipe

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sclipire de Divin

Aş vrea să mă dezbrac de mine
Până la ultimul veşmânt.
Pe rând, le las să cadă pe podele
Ca să descopăr că sub ele...
Nu mai sânt!

Şi-aş vrea ca să-ncetez să mă mai caut,
Căci m-am pierdut pe când încă eram
O tulbure şi vagă amintire
A unei umbre, pală licărire,
Un abur desenat pe geam...

Şi-apoi, asemeni unui vas din templu
Umplut cu undelemnul cel mai fin,
Aş vrea ca să mă umpli de iubire
Şi să mă regăsesc într-o sclipire
De Divin!

poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegere necondiţionată

cuvintele Tale nu erau de-a gata
le-am căutat abandonată în sine
în sunete le auzeam şi le vedeam
sunet cu sunet cum se năşteau
să le moderez existenţa în pereţii aortei
ca sângele să lunece şi să se adune
anevrism al luminii Tale
rupt în cuvintele
copleşitoare să-mi paralizeze fiinţa veche
cum apa clară a izvorului Ameles
lipseşte din vas în câmpia uitării
să ştie numai ochii urma ei rămasă în lut

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te slăvesc...

Eu te slăvesc totuna cu bolta înnoptării,
O, doamnă a tăcerii, o, vas al întristării,
Şi te iubesc, frumoaso, mai mult când îmi dispari,
Şi când, ca o podoabă a nopţilor, îmi pari
Că-ndepărtezi ironic adâncile zenituri
De braţele-mi întinse spre-albastre nesfârşituri.

Vreau să m-agăţ de tine, spre cer năvală dând,
Cum viermii de-un cadavru se-agaţă mişunând,
Că-mi eşti prea scumpă, crudă jivină nemiloasă,
Chiar şi-n răceala-n care îmi pari şi mai frumoasă!

poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruba'iyat 1966

Eram un punct de de praf măsurat în molecule,
Acum sunt piscul înalt al muntelui, acoperit de zăpezi;
Eram ca un bob de cafea uitat într-un vas gol,
Acum sunt unda de lumină călăuzind mulţimi.

Mi-ai domolit foamea, mi-ai stins mânia,
Energia ta îmi hrăneşte vocea, radiază în inima mea;
Acum sunt miezul cuvintelor vii curgând
De pe buzele mele ca lava topită, scânteind de bucurie.

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi

Azi am avut numai gânduri urâte
Am invitat un pelican să îmi scoată un ochi
Pentru a plăti tributul vieţii
M-am agatat de vapor şi-mi doream
Catargul de pe vas să mă ucidă
Da, să mă ucidă cu adevarat
Nu cu o jucărie de lemn
Dar nimic din toate acestea nu s-a întamplat
Azi merg şi iar merg
Cu sufletul meu îndurerat
M-aş agăţa de aripa unui pescaruş
Ca să mă unesc cu Soarele
Ce pluteşte peste verdele mării senin

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-am fi?!

Tăcerea din adâncul meu
E un ocean,
În care se răsfrâng
Ca plaja risipită în adânc,
Atâtea lacrimi
Ca-ntr-o clepsidră
Nisipul viu ce-şi caută odihnă
Spre dincolo de timp.
De s-ar opri tăcerea, timpul, moartea
Într-o zi!
Lacrima şi tristeţea,
Neliniştea oceanului rănit
De valul înspumat, de neoprit...
Dacă tăcerea sufletului ar pieri
Şi timpu-n loc, o clipă s-ar opri,
Eu... tu... ce-am fi?!
Un vas, o umbră, lin cutreierând
Drumul ce leagă noaptea de cuvânt.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascunsele comori

Tu laşi lumina-nveşnicită
Să ardă-ntr-un vremelnic ciob,
Nu într-o candelă-aurită,
Ci-n cel de bunăvoie rob.

Ascunzi comori în vas de humă
Nepreţuit şi ne-nţeles,
Nu-n erudita lumii "spumă"
Şi nici în cei de neam ales.

Îţi pui pecetea bucuriei
Pe sufletul neprefăcut
La isprăvirea datoriei,
Răsplată binelui făcut.

Saturi cu-a Ta bunăvoinţă
Pe-al celui slab apărător,
Ce cu aleasă chibzuinţă
De pace e făuritor.

[...] Citeşte tot

poezie de Olivia Pocol din volumul de versuri Apusul unei crizanteme (29 ianuarie 2022)
Adăugat de Olivia Pocol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Les adieux

Cu inima de foc şi pară,
am mai scăzut încă o vară.
Să scrii nu e deloc uşor
când eşti un simplu muritor.

Azi divorţez de poezie
şi tot ce-nseamnă fantezie.
Cât timp mă-nvârt în vas de lut,
îmi iau realul, azimut.

Las sufletu-mi să se-odihnească
în liniştea mea pământească,
spre stele nu mai vreau să zbor
sau să mă odihnesc pe-un nor.

Rămâneţi vii în amintire
voi, ce mi-aţi dăruit IUBIRE.
Scânteii voastre de Divin
zâmbesc cu drag şi mă închin...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tassos noaptea 24.07.2019

Se nasc în porturi primele lumini
Şi munţii-s flăcări vii în depărtare;
A coborât un zeu al liniştii în mare
Şi-oftează-a dor pădurile de pini.
În fiecare golf e-o sărbătoare;
Pe maluri valurile-aduc jivini -
Sirene albe ce-amăgesc străini
Prin negurile cu miros de sare.
Un vas stingher străbate calea lunii
Ce se înalţă-ntreagă ca un far
Pe continent, iar semnele furtunii
Din glasul spart al vântului dispar.
În mine-aud cum se trezesc străbunii
Greci şi pornesc în lungi voiaje iar...

poezie de Cristian Vasiliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!