Amuzante/comice despre vale, pagina 4
Reclame în distihuri
"Folosește cardul CORA,
La "Femei" plătești cu ora!"
"Cu dulceața RAURENI,
Mai omori câțiva olteni!"
"Telemea de HUEDIN,
S-o mănânci este un chin!"
"Bere blondă de CIUCAS,
Bună este, țucu-o-aș!"
"Cozonacul BOROMIR,
L-am gustat și-acum mă mir!"
"Doar SULTAN e bulionul,
Ce alungă ghinionul!"
"Lapte demachiant NIVEA,
Numai cu Tiberiu Ceia!"
[...] Citește tot
poezie de Ioan Marinescu-Puiu (2009)
Adăugat de Ioan Marinescu-Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lache Diaconescu și Mache Preotescu sunt impiegați în aceeași mare administrație și totodată sunt foarte buni prieteni. Pe lângă acestea, Mache s-a logodit zilele trecute cu sora d-nei Diaconescu, d-ra Cecilia Pavugadi, care-și termină la vară cursul de piano la conservator. Colegi, prieteni și cumnați... În această întreită calitate, cei doi camarazi ies de la cancelaria lor la șase ore seara și, sub aceeași umbrelă, pornesc pe Calea Victoriei la vale, să se abată pe la o băcănie; trebuie să târguiască niște mezeluri pentru masă Mache va prânzi la Diaconescu împreună cu d-ra Cecilia.
începutul de la O lacună de Ion Luca Caragiale (1900)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Momente" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Sinucigașul ghinionist
Furculița am băgat-o
Într-o priză, dar degeaba,
Că era luat curentul
Și nici nu nimerii faza.
Am încercat cu pastile
Somnifere, toate cele,
Dar erau mai naturale
Și m-au curățat la fiere.
Eu am încercat și funia
Legată de un pervaz,
Dar uitai că-s la parter,
Doar că mă lovii la nas.
Cu mașina de pe stâncă
Să m-arunc ici jos in vale,
Dar s-a terminat benzina,
Nu am mai ajuns la cale.
[...] Citește tot
poezie satirică de Cecilia Ciocotișan (6 aprilie 2017)
Adăugat de Cecilia Ciocotișan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am iubit făr'de simbrie
La răspântia din vale
Șade dorul plin de jale,
Plânge bietul că-i uitat,
Flămând tare și-nsetat.
Haide dorule, cu mine
Și-ai să vezi că ți-o fi bine,
Mai am vreme, zmeu să fiu
Cât în lume încă-s viu.
Uite, stai sub ăst alun
Stele-n palme să îți pun,
Tu să faci din ele scară
Să urcăm la mândra iară.
Dorule, mă rog mereu
Să-mi dea Bunul Dumnezeu,
Încă cinci ani de putere
Să iubesc trup de muiere
Și s-adorm pe sân de fată,
Dar și-n pat de măritată.
Chiar de mi-s plin de păcate
Pomenit să fiu de toate,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne iubim conform normelor DOOM
Nu te iubesc sub semnul întrebării,
Nici punctul de pe "i" nu ți-l suprim,
Și-asupra ta nicicând n-o să-mi exprim
Vreun apostrof ori "băț" al exclamării!
Nici paranteze drepte sau rotunde,
Hiatusuri ori mici abrevieri,
Nici cratima ce mi-ai "înfipt-o" ieri,
Iubirea noastră nu o pot ascunde!
O virgulă și. un punct la îndemână
Le pun la fix, urgent, fără corecții,
Suport, iubito, mii de interjecții,
Căci amândoi iubim limba română.
De merg la vale ori de merg la deal,
Sufix, prefix, silabe, numeral,
Te venerez, iubito, la plural,
Și te iubesc, pe veci, gramatical.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măseaua (fabulă)
Acolo unde trec, la vale... amestecate,
Cu băuturi alese, diversele bucate,
În clipele de groază stupidă și abjectă...
Măseaua se declară supusă, dar defectă...
Și-ți vâră un cuțit până-n picioare!
O!... De-ai putea țipa precum te doare!...
Iar dacă simte reci fiori de clește,
Te lasă ușurel și chiar o mai slăbește;
Găsește cum și ce, deretică prin casă
Și-ți lasă loc de poftă și la masă!
Dar dacă-o zgâlțâi cu semețul clește,
Stă rece, neclintită... bărbătește
Și te împinge să constați că vina,
O poartă o străină - întâmplător vecina-
Așa încât. pornit să spulberi răul,
Tragi de măseaua bună cu... lasoul!...
Morala
Dacă asculți de scrâșnet de măsele,
... Rămâi fără ele!
fabulă de Constantin Păun (1987)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eros
E primăvară... Sus pe Atlas,
între pământ și luna plină,
Fug nouri străvezii la vale
cernând ușor o bură fină...
Un leopard adult simțește
deodată-n sânu-i o văpaie!
Din creștet până-n vârful coadii,
în creiere și-n măruntaie,
Îl furnică un neastâmpăr
nesuferit și nențeles...
Din nările lui dilatate,
suflări adânci și grele ies;
Din ochii-i injectați de sânge,
îi pică lacrime fierbinți:
El ghearele-și înfige-n carne,
scrâșnește crunt ieșit din minți,
Se zvârcolește-n salturi stranii...
răcnește covârșit de chin
Îi crapă pieptul sub lucrarea
nemilostivului venin...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ceas târziu...
E ceas târziu din miez de noapte...
se-aude toaca-n cer, cum bate,
cocoșii cântă surd... a șoapte,
s-alunge cârd de duhuri blestemate.
E ceas târziu când ielele se-adună,
în dansul lor sălbatec să descânte,
chemând moroi ca să le țină parte
din jilave și proaspete mormânte.
E ceas târziu, când Darie, smintitul
stă tremurând în cercul desenat
în colbul de pe drum, căci schitul
l-a părăsit abea pe înserat.
A doua oară au cântat cocoșii,
el stă în cerc, cu mâna pe urechi,
să nu audă izme cum îl cheamă,
în ritual din vremile străvechi.
[...] Citește tot
poezie de Aurelia Tarniceri
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine Toamna
Vine Toamna!
Încet se trece vara și verdele se moare
Grădina înflorită își pierde din culoare.
Mireasma florii piere,.... un abur în amurg
Cocorii albi în cârduri, încet, încet se scurg.
Un cuib pustiu, sub grindă, în curte la bunici,
Îi duce deja dorul, voioasei rândunici.
Iar sus pe hornul casei o barză agitată
Privește melancolic, în jur, ultima dată.
Din stână, de la munte, spre sat coboară-ușor
Țurcane albe, negre,... păstori cuprinși de dor.
Hărpărețele omizi fac ravagii prin livadă
Ordonate și "cuminți" au pornit a lor cruciadă.
[...] Citește tot
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte - Poezii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voinicul și prințesa
Dinspre miazăzi apare
Un voinic grăbit, călare,
La castelul din pădure
A lui prințesă s-o fure.
Un castel mare, păzit
De dragonul cel mâhnit...
Stă voinicul, se gândește
Cum dragonul păcălește.
Dragonu' avea pumnal de foc
Și vreo șapte alte arme,
Dar cu puțin de noroc
Atunci când acesta doarme,
Voinicul viteaz din fire
Le va lua într-o clipire.
- Și atunci dragonul mare
Va rămâne mic sub soare!
Armele, ca prin magie,
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Isac (19 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!