tata+ceresc

Rosalba nu ştia decât să râdă şi să bată din palme în tactul flaşnetei... Dar tata bea prea mult vin, ş'atunci era urât şi rău: da, era foarte rău tata atuncea. Si seara când n'avea nici un gologan ei nu trebuiau să plângă, dacă le era foame, pentrucă asta supăra foarte mult pe tata. Şl-i bătea mult, deaceea a murit.

Alexandru Vlahuţă în De-a baba orarba. Ed. Tineretului -1955
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

tata nu ştia că nucul
a învăţat să fumeze
nici că veveriţele
au iarba fiarelor şi mereu desfac
uşa de la pivniţă
de aceea au buzele roşii
iar butoiul din ce în ce sună
a ecou
.
tata ştia că învăţ
pentru ca să dau la facultate

săpa un petic de deal
şi iar săpa
ţărâna-i părea că ascunde viitorul meu
.
de mulţi ani am îngropat sapa aceea
să nu afle tata c-a murit

şi că dealul

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă spre Tatăl ceresc

Amin! Aşa se încheie orice rugă spre Tatăl ceresc
Pe aripi de îngeri Iisus ne duce ruga,
Sfinţii cu chipul blând îi sărută picioarele
Plecându-şi frunţile înaintea Sa.
Se roagă-mpreună, pentru noi, păcătoşii...
Să trăim în adevăr,
În fapte de laudă
Şi în iubire de semeni!
Amin!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri despre tată

Privesc cu ochii-n lacrimi... nu e tata!
Aştept să vină să-mi deschidă poarta,
Dar lacătele-s vechi şi rudinite
Şi iarba necosită... N-am cuvinte!

În loc de bun venit, un doliu-n poartă...
în gânduri, o căsuţă fermecată
Şi o fântână... nucul şi aleea
Şi-n poarta casei mama mea, femeia,

Ce ne-a crescut şi ne-a-nvăţat să fim
Oameni cinstiţi şi simpli, să iubim,
Să nu ne pierdem sufletul... Iar eu,
Eu am rămas slujind lui Dumnezeu.

Oh, tată, parcă vad ca-ntâia oară
Cum alergam să îţi sărim în poală...
Te-ai dus! La tâmple alb, la suflet prunc...
De toate-aminte, tată, îmi aduc.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

foarte frumoasa oricand iti vine dorul de tata citesti aceasta pozie si parca el este langa tine

Inima de mama

Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

tată

Un tată nu este o ancoră care ne ţine înapoi, ci e o lumină călăuzitoare a cărui iubire ne arată calea.

definiţie de George W. Douglas
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă la altar

Îngenunchem azi în faţa Ta, Părinte Ceresc
Şi din inimi sincere Te rugăm
Ca, în această glorioasă zi,
Prezenţa Ta să fie în Templul Tău,
Şi Duhul Sfânt harul să-Şi reverse din plin
La această sărbătoare...

Binecuvântă Tu aceşti doi tineri
Care azi îşi predau viaţa Ţie!
Trimite îngerii Tăi pe pământ,
Aripile iubirii să şi le deschidă deasupra celor doi!

Revarsă, Doamne, har şi Duh Sfânt peste inimile lor,
Flori de bucurie să aşterni pe calea lor,
Mănunchi de speranţă să legi în viaţa lor
Şi, fi-le Tu, alături mereu!

Acum, pe pământ, e sărbătoare
În inimile lor e sărbătoare,
Cu grabă şi entuziasm ne-am alăturat şi noi acestei sărbători,

[...] Citeşte tot

poezie de Flaviana Ciupercă (26 iunie 2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băiatuʼ luʼ tata

Ca şi tata, iubăreţ,
Frumuşel foc şi isteţ...
Se pricepe şi la flirt;
Are har chiar şi la... birt!

epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze

Cad clipele, cad frunze ca dintr-un pom ceresc.
Deopotrivă toate sub talpa mea fosnesc...

În palmele întinse le prind necontenit,
Asa cum cad, cu pete de soare vestejit.

Cad fosnitoare frunze sau clipele se cern?
Odată la picioare speram să ti le-astern...

Deopotrivă, toate sub talpa mea fosnesc,
Din mâna mea căzute sau dintr-un pom ceresc.

poezie celebră de Eusebiu Camilar din Poezii, 1964
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi tata are un tată; nu poţi să te lauzi că eşti cel mai mare om.

proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!