tablou

Cu tine

închide-mă în inima-ţi
cu ferestre de cristal -
nu o descoperi
în nopţile fără vise
ci ascunde-o în adâncuri...
nu voi mai fi niciodată
cum am fost
şi nici imaginea mea
asemenea unui tablou
prins în cuie de peretele
singurătăţii

poezie de Ionuţ Popa (2 august 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt

Nu sunt ce par
Nu sunt ce crezi
Nu sunt o floare
De decor
Am eul meu
Şi nu renunt la el
Ar fi de parcă
Aş muri...
Şi ar ramane
Pe un perete gol
Doar un tablou.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare într-un tablou

Aşa voiam să simt fiorul cel mai moale,
Cum dragostea timid simţeam că dă târcoale,
Voiam să pot avea zâmbet curat,
Să fiu iubită angelic, venerat.

Aş fi dorit să simt valuri stelare,
Atunci când inimi dansează cu ardoare;
Să pot să dăruiesc atât cât am,
Să fi primit ce eu nu mai aveam.

Aşa voiam să simt viaţa într-o privire!
Să am curajul să-mi lepăd a mea fire,
Să fiu o alta pe care s-o iubeşti
Să-ţi satur setea, să nu te plictiseşti.

Aş fi dorit să pot să mă imprim în mintea ta,
Să fi rămas la infinit doar eu în ea...
Să fiu comoara după care alergi,
Să mă descoperi şi să nu mă negi...

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ca într-un tablou

dimensiune dispărută, pe perete
inima... nu mai pulsează
un picior este în ramă, iar un sân
cuprinde o palmă
ochii tac
buzele se dezbracă
se zbat ca să iasă şi parcă spun
cine sunt eu?

poezie de Viorel Muha (mai 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abstract – poem diamant

Mozaic
de forme
geometrice ciudate nedesluşite
în labirint şi-n spirală
privite de sus sau de jos
dintr-o parte sau alta
din altă dimensiune
genial tablou
neînţeles!

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi îmi vine

să pictez un tablou electric
în culoarea ochilor tăi
desfac şampania şi culorile
dau tonul
totul e energizare
sărutul tău e un roşu acrilic
o terapie de mii de ani
trebuie să recunosc
tabloul chiar e electric

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca un tablou, viaţa

privit din stânga pare rotund
dinspre răsărit
puţin alungit
şi din toate cele patru puncte
pare la fel
o dimensiune
una singură
doar umbra creşte şi descreşte
până la un punct...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un dor nebun de evadare

Ascult pierdut pădurea mea de şoapte
Un bir nedrept în fiecare noapte
Scadenţa care pururi înfioară,
La cap de pod mă străjuie o fiară;

Mă bântuie nebun un dor de ducă
Şi-mi fâlfâie la geam ca o nălucă
Să fug din lume ca dintr-un tablou
Să fug de toţi. Şi să mă nasc din nou!

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portofoliul domnului zsigmond

într-un tablou -
la care ochii tăi speră.
ce
legătură au mâinile mele păstos colorate,-n acryl,
cu picioarele amărâţilor de migranţi (?!) - numărate.
ce
vine pe bega acum
a mai udat şi-altădată
ce
rebelul românilor - co
lonizaţi în cetate.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte ani deja

Aş vrea să-ţi scriu o poezie, mamă
Dar simt că-mi sunt ideile de plumb,
În plus, când vreau să-ţi scriu ceva simt teamă
Că toate literele lumii nu-mi ajung.

Nu pot deloc să mi te pun în rime
Şi nici să îţi vorbesc ca şi cum nu ai fi,
Abia de scriu o slovă şi mi-e dor de tine
Şi mă opresc, oftez... Fac asta zi de zi.

Tu nu eşti om de pus în poezie
Şi nici o mamă lesne de descris rimat,
Când m-ai născut, asta mi-ai dat tu mie:
Iubire de nescris în suflet de băiat.

Probabil te întrebi ce fac la astă masă
De nici nu scriu şi nici nu simt că-s viu,
Păi uite, îmi imaginez că eşti şi tu acasă,
Mă mângâi şi îmi spui să dorm, că e târziu.

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!