Toate rezultatele despre satul meu, pagina 4
Mai crezi?
Sunt satul de-nsalaciune
Si satul de promisiuni
Vorbesc ptentr-o natiune
Cu glas dat de la strabuni.
Ce era iubirea-odata
Astazi oare ce mai e
Fiind in stare pentr-o fata
Sa uiti de familie.
N-am sa mint cu nepasare
Cum o fac prea multi poeti
Ca la ultima suflare
Tu si tu si tu regereti.
Am iubit si eu o data
Cel putin asa credeam
Fu o vreme minunata
Ce sa zic.. visam!
[...] Citeşte tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuţie!
Vin de la malul
râului moldova unde am pescuit
câteva decenii în singurătate
am prins vise umplute cu speranţe
cu chiot şi veselie
vin cu inima sărată
de lacrimile fostelor iubite
sătul de pescuit
dornic de vânătoare
vin de la râul moldova
sătul de mirosuri de flori
de flori de lotus
şi de dor ascuns
în cioburi de lumină
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vară de vară, mă duceam, ca elev aflat în vacanţă, la bunica, la ţară, în satul Cot. Îmi amintesc cum porneam din zori la cules de plante medicinale, pe care, pe înserat, le aduceam la şcoală. Doamne, ce şcoală mare şi frumoasă şi curată era acolo, în satul ăla mărunt, din Basarabia! Tot acolo, timp de două luni de zile, împreună cu verii mei, păşteam caii şi vacile, ne jucam de-a "Radio Romania" şi "Radio-Bucureşti".
Iurie Darie în Formula As (1999)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel la Poiana Sibiului
Urcat-au satul pe coline
Şi mai aproape, lângă cer,
Să vieţuiască mult şi bine
În obiceiuri ce nu pier.
Dar când s-apropie prier
Şi-i semn că primăvara vine
Răsună-n satul din coline
Şi mai aproape, lângă cer,
Chemări şi valuri de suspine
Ce-nvăluite-s în mister,
Că pleacă turme de ovine
Şi plânge vântul prin coşer
În sat urcat peste coline.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 66
Sătul de tot, chem moartea să m-aline,
Căci văd că cel capabil azi cerşeşte
Că puşlamaua umblă-n haine fine,
Că cel onest trădat e mişeleşte,
Cinstirea este dată la întâmplare,
Virtutea pură este siluită,
Desăvârşirea-i terfelită tare
Puterea-i şchioapă şi secătuită,
Celui ce ştie, gura i se-nchide,
Prostul pretinde c-are învăţătură,
Minciuna adevărul îl desfide,
Cel bun e rob la rău în bătătură.
Sătul de tot, aş vrea să plec departe,
Dar dacă mor, de dragul meu n-am parte.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!
SIMFONIA CIOFULUI...
Nu vreau cedrii din Liban,
Nici să mă scald în Nil,
Vreau răchiţi în satul meu natal,
Să mă simt din nou copil.
Am ascultat la Ciofu simfonia,
Din ape limpezi curgătoare,
Cântând prin unde veşnicia,
Trimisă prin susur de izvoare.
Oare de ce de multe ori,
Mă cuprinde dor de casă,
De fânaţele cu flori,
Şi grădini cu iarba grasă?
Drumule să mă asculţi,
Revin în satul meu natal
Încălţat şi nu desculţ,
Cu două cârje de metal.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâlnire cu satul strămoşesc
Întâlnirea mea cu satul strămoşesc
I-a fiului cu mama sa cea bună,
O parte dintr-o patrie străbună,
Pe care ne-ntrerupt o regăsesc.
Aci, simt echilibrul strămoşesc
Cu anii ce-n imagini se adună,
Cu oamenii şi locuri împreună,
Din nou copilăria o trăiesc.
În poarta casei văd copilăria,
Cu farmecul nespus din acei ani,
În ochii mamei mele, bucuria.
Văd şirul lung de plopi şi de castani,
Simt permanenţa vieşii, trăinicia,
În strămoşeasca vatră de ţărani...
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânge
În satul unde sângele stă să curgă
pe drumuri, pe uliţe, prin mahalale
dinspre dealuri, spre pajişte, la vale,
prin râpe abrupte şi prin pâraie.
În satul unde sângele se agită în izvoarele
cu apă neîncepută, săpate în stâncă
sub stejarii-străjeri juruiţi de un rege
sătenilor storşi de sudoare pe deal.
Ascultă acum cum se vaietă zarea
cu sânge de îngeri îmbibată:
astupă mormântul cu grâul din an,
să nu iasă sângele la suprafaţă.
poezie de Andrei Langa
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biserică de drag
Un copil şade singur la poartă,
Lângă el, un ulcior înflorat;
Vă salut, jucărie cu toartă
Şi copil ce te crezi împărat!
Şi mă-nchin, cum o fac prin altare
Episcopii, căzând la Sfânta Masă,
Cu toate că satul bisercă n-are,
În satul acesta Iisus n-are casă!
Dar are ce n-a mai avut vreodată:
Un ulcior căpătat de pomană,
Împărţit de-o femeie sărmană
Copilului... care l-a scos la poartă!
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (22 iulie 2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel de reconversie
M-apuc şi eu de scris rondeluri -
Că sunt sătul de epigrame
Ce tot transformă gafe-n drame -
Şi sper că n-or ieşi pasteluri.
Am studiat mai multe feluri
De a mă lecui de crame...
M-apuc şi eu de scris rondeluri,
Că sunt sătul de epigrame.
Din sânge-oi folosi cerneluri
Şi-oi scrie-n pătimaşe game:
Voi zugrăvi doar panarame -
De prin politic – cu peneluri...
M-apuc şi eu de scris rondeluri...!
rondel de Gigi Burlacu (mai 2014)
Adăugat de Gigi Burlacu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ţi părerea!