rigoare

Nepotisme şi nepoţi

Azi în politică, cinismul,
Aduce peste noi netoţi
De granguri mari, perverşi nepoţi,
E-o plagă mare nepotismul
Ei au uitat de mult civismul,
Şi îi catalogăm ca hoţi,
Iar uneori ca mafioţi,
A dispărut patriotismul
Dar sunt şi semne de-ntrebare
Vizând nepoţi, iar eu socot,
Cu analiza de rigoare:
Să îi blamez pe toţi nu pot
Căci până şi Ştefan Cel Mare,
A fost la rândul său, nepot.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Păsăret"

Când nu mai arde mândrul soare
Şi toamna vine-ncet, încet,
Ne despărţim cu mult regret,
De păsările călătoare
Pe plaiuri s-a lăsat răcoare,
Să faci azi plajă-i indecent
Ne pregătim prin ţel recent,
De a răcelilor rigoare
Iar păsări ca la o paradă,
Întregul orizont ocupă
Migrând spre zări cu mare sfadă
Şi-au mai lăsat din a lor trupă,
Doar câte-o pasăre de pradă,
Ascunsă după minijupă.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Explorator

în latura umbrei
cuptoare de cărămidă
au fost arse bine
lemne îndeajuns
au fost
chiar dacă stejarii căzuseră
sub furtuni
se metamorfozaseră
în ghindă nu în piramidă
hrănindu-se mereu din această negaţie
până când au fost adunate cu rigoare
pietre rotunjite de ape
pentru locuinţa
provizorie
din mijlocul grădinii pe rod
în timp ce se năştea câte un explorator
ce îşi era propriul epigon

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot mai

Tot mai tăcuţi, tot mai străini,
Dăm iarăşi vina pe distanţă
Şi o majoră importanţă
Au doar cărările cu spini.

Tot mai tăcuţi, tot mai uitaţi
Plusăm c-un zâmbet de rigoare
Şi-apoi ne ducem fiecare
Spre seara cu nevindecaţi.

Tot mai străini, tot mai plecaţi
În lumi de-o vreme paralele
Deşi privim aceleaşi stele
Nu mai părem adevăraţi.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filigran

În veacul meu de sărăcie
Cobor adâncurile de peşteri
Cu filigranul meu la meşteri
Ca-n propria biografie.

Pledează versuri în instanţă
Între rigoare şi asceză
Şi-n fiecare paranteză
Veghează-acunsă o balanţă.

Argint şi aur în retortă,
Căruţe cu ţigani, pe rând,
Prin noaptea lumii trec cântând
Cu Ursa mare în escortă.

Imperiul meu de alchimie
Supus la creşteri şi descreşteri;
Un filigran cu care meşteri
Dau zor într-o tipografie.

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmară saluturile de rigoare. Dacă celor 14 body-guarzi, ceea ce văzuseră până în acel moment li se păruse foarte neobişnuit, interiorul navei albastre îi uimi în şi mai mare măsură; li se părea fantastic, ireal; cu greu acceptară că totul era aievea... Cu siguranţă această vizită îi va determina să-i privească pe cei cărora le asigurau protecţie cu şi mai multă admiraţie şi respect decât până în acel moment; înţeleseră că nu erau nişte tineri oarecare.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplitatea este cea mai complexă viziune cu care poţi pătrunde esenţa lucrurilor, fără să te încurci în balastul apucăturilor omeneşti, este capacitatea de a vedea cu ochii minţii şi de a simţi cu inima ceea ce face ca lucrurile să se întâmple. Ceea ce pentru un iniţiat este simplu, pentru un profan poate fi foarte complicat sau chiar imposibil. Simplitatea înseamnă rigoare, echilibru, omenie, înseamnă să te bucuri de toate darurile pe care deja le ai, înseamnă să înţelegi, să apreciezi, să i.

aforism de Aculin Levitzki din Hrană pentru zei (2016)
Adăugat de Aculin Levitzki
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elmire: Doamne, dragostea dumneavoastră se comportă ca un adevărat tiran şi-mi aruncă spiritul într-o tulburare ciudată! Pune stăpânire, cu furie, pe inimi şi vrea cu violenţă ce-şi doreşte! Ce?! Nu mă pot, oare, apăra de urmărirea dumneavoastră şi nu-mi lăsaţi timp ca să respir? Este bine să păstrezi atâta rigoare, să vrei fără îndurare lucrurile care se cer şi să abuzezi aşa, prin eforturi grăbite, de slăbiciunea pe care vedeţi că o au oamenii pentru dumneavoastră?
Tartuffe: Dar, dacă vedeţi cu ochi buni omagiile mele, de ce refuzaţi să-mi daţi mărturie?

replici celebre din piesa de teatru Tartuffe sau Impostorul, scenariu de Moliere
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem emotiv

Indus de patetism bonom
Pentru semeni pentru om
În limbaj proverbial
Proeminent sentimental
Compus cu patos şi rigoare
Scris din suflet cu vigoare
Ascendent pe evolventă
În formă intransigentă
Ca să stârnească furori
Prin panoplia de valori
În definitiv endemic
Prezentabil academic
Din iubire de frumos
Pentru artă cu folos
Înălţător ca şi menire
Total sublim în devenire
Un iureş de previziuni
Miracole şi cu minuni
În ordine şi cu respect
În varianta la obiect

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (30 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura nu presupune, în mod necesar, rigoare morală; din cultură nu se poate deduce un cod moral. Întâlnim, de aceea, din păcate, nenumăraţi oameni de cultură admirabili prin cunoştinţele lor, dar pe care, omeneşte vorbind, nu dai doi bani: e plină lumea de lepre cultivate, de cărturari insalubri, de autorităţi intelectuale lipsite de orice autoritate morală. Dacă aşa stau lucrurile — şi aşa stau! — atunci cultura se face vinovată de a-ţi da o prea mare libertate: libertatea de a te ocupa de orice, în orice condiţii.

Andrei Pleşu în Minima moralia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!