Poezii despre panda, pagina 4
Astă seară, sfatul meu
Când corona stă la pândă
să ne facă traiul greu,
Hai să credem în izbândă
și în bunul Dumnezeu.
Dacă credem în izbândă
Dumnezeu ne ocrotește.
Ne ferește de osândă,
ne înalță sufletește.
STAȚI ÎN CASĂ!
Cu credință-n Dumnezeu,
împreună, REZISTĂM.
Suntem o nație de învingători.
Doamne ajută!
poezie de Dumitru Delcă (24 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu n-am uitat-o încă...
Eu n-am uitat-o încă, în marginea cetății,
Căsuța noastră albă, sălaș al singurătății,
Pomona ei de ipsos și Venera-nvechită,
Ferindu-și după ramuri făptura-i dezgolită;
Nici soarele, spre seară, în mantie superbă,
Părând - un ochi la pândă în cerul curios -
Că ne contemplă prânzul tăcut și tacticos
Și răspândind frumoase reflexe de făclii
Pe masa-ne frugală și peste draperii.
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba
Iubito, iarba din Thailanda
Aduce, verde, cu acasă
Și cum e ea, așa
Mai deasă,
Are-un cusur: n-are piranda
Cu fusta creață, parașută
S-o tăvălească, să mă...
Și n-are Mahala Rai Banda
Nici leruiler, nici vin de masă
Doar certitudinea
Ațoasă
A ursulețului tip panda
Că nu îs vină și regrete
Prin iarba lui.
C-ar fi cu pete...
poezie de Mihai Sava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu solzi de argint
în partea nevăzută a lunii
cine a pus steagul
de nimic nu se surpă nu se pierde
rămâne neștirbită pe mai departe
dorința de a desluși nevăzutul
trec sufletul prin cuvânt
și dau gândului îndemn de căutare
îm sălbăticia nemărginirii
luminoasele pante ale munților
cu solzi de argint
îmi încarcă imaginația
cu ispite la pândă
în nopți cu poezie
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arcașul
Nu-i pune piedică arcașului
ce aleargă prin tine
prin bărbia-n spirală
să cânte la săgeata cu ținte
o minune de pleoapă.
Lasă arcașul la pândă! Lasă-l în pace!
Nu vezi că soarele într-o ghiulea
se preface!
Lasă arcașul să doarmă pe ziduri
de carne în lanțuri
de lacrimi în șanțuri
de riduri..
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge iubirea
între noi și tu plângi
ești o ființă delicată
ochii tăi mă înconjoară
strâns mă ții în brațe
dragostea nu te omoară
și mulți își doresc să se-nece
în iubire la un val de dorință
trei de pasiune peste
altul de seducție
ne îmbrățișăm în seara
răzvrătită prin paturi
pândă și seducție prin râpi
cu luna uitându-se la noi
dăm în gropi ne iubim
sub stele la căpătâi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă țin
de pat și patul de mine
tragem tare să nu ne despărțim
pândă și seducție în cearșafuri
albe să se vadă un contrast
după o zi de dor ajung la el
cum ajungi și la baie
mă țin de rama metalică
sudată de un prieten în trei
straturi puse uniform de electrozi
m-a asigurat că ține la ce vreau
eu să fac în patul acela
patul se ține cu mâinile ei
de-mi vine să o mai iubesc
o oră două trei sau un veac
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În strâmtoarea lacrimei
Văd mereu o pasăre zburându-mi
de pe un umăr pe celălalt
în aceeași răsucire
ades căutându-mă.
Se înserează și-n mine e disperarea recrutului
scriind acasă că totul e bine.
Într-o poziție incomodă
stau la pândă să-i ghicesc
elanul pentru noul zbor.
Făcându-și penajul, ea saltă acolo
pe unul din umeri,
în strâmtoarea lacrimei
crezându-se navetistul somnambul
între bucurie și durere.
poezie de Violeta Pasat din volumul ,,Pasărea confident" ed. ORION - București (2004)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
vor găti
Cuvintele sunt moi în după-amiaza aceasta
și gesturile
mă las lent în genunchi, dacă m-aș ridica
tulbur arama
iată, ating cu fruntea brâul unduind între orizont
și pervazul ferestrei furișându-se înăuntru
mă va găsi înserarea la pândă
aștept parfumul misterios al nopții
cuvintele vor căpăta consistență
îmi vor găti emoția unui nou mesaj
ce vi-l ține deocamdată ca-ntr-o cochilie
inima mea
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acum
Hai să ne despărțim acum,
În termeni oarecum neutri
Și să sărim în două luntri,
Ce se vor întâlni postum.
Acum să ne luăm adio,
Așa ar fi civilizat
Și să-mi trimiți neapărat
Uitarea, dacă vei găsi-o.
Iubirea? Cred c-a existat,
Dar e acum în altă barcă,
În ochii ei se-neacă parcă,
Un infinit adevărat.
Și veacul se transformă-n scrum,
Civilizații stau la pândă,
Iubire, grea ca o osândă,
Hai să ne despărțim acum.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!