Serioase/triste despre orbit, pagina 4
Urma
Mi-e sufletul ca marea ce-adesea impresoara
o urma nevazuta de nimeni in nisip.
E oare talpa celui care-a trecut aseara?
Sau numai prevestirea, prezenta fara chip
a unui zeu ce-asteapta sa se-ntrupeze? Cine-i
atat de bland si tainic sub vantul miscator,
si-n stare sa imprime la ceasul grav al cinei
imaginea inversa a fetei tuturor?
Ma cuibaresc ca valul in ea, ma strang, ma-nghesui,
ma las sorbit ca spuma de-un element poros
si modelez in soare o clipa intelesu-i
secret, spurcat de pasari si talmacit pe dos.
Innebunit de luna, orbit de suflul marii,
pescarul iese palid din vuietul verzui.
O, negativ al lumii, tipar al intamplarii,
cum semeni tu cu urma ce-o-nscrie talpa lui...
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gand, o speranta, o rugaciune
Un gand, apare-ncet la mine-n vis
Un vis, adanc, incet si necuprins
Si lumea toata pare rea
Si eu si toti ne regasim in ea
Pe lumea toata o orbeste
Necunoscut-n ea salasluieste
Eu fiind orbit de frumuseti inselatoare
Si stiind, ca ispita celui rau e mare
Cand raul este-un bine fals
Putine lucruri au mai ramas,
Scaparea noastra-i o-ncercare
Si Domnul Dumnezeul nostru-I mare
Un gand imi spune neincetat
Ca Dumnezeu m-a ascultat
Iar eu cu glas smerit si inchinare
Iti aduc o ruga mare
[...] Citește tot
poezie de Laszlo Petru Dorian (8 iunie 2009)
Adăugat de Laszlo Petru Dorian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Felinare aprinse pe râu
Plutesc felinare pe râu
cuminți călăuze spre moarte
corăbii de ambră și grâu
topite în cețuri, departe
Le facem cu mâna, blajini
de nu ni s-ar pierde solia
vecernia tremură-n crini
acum se-nfiripă magia
E ora când cei ce-au rămas
înalță orații de jale
precum un Orfeu fară glas
orbit de făclii vegetale
Plutesc felinare-n armuri
de gânduri ce nu se destramă
spre câinele cel cu trei guri
ce rupe sigiliul la vamă
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaie înainte de răsăritul zorilor
Monoton țârâit difuz, în ore încercănate,
Se-abate peste somnul meu și-mi burnițează-n păr;
Aerul jilav mă-apasă, nu pot să mă apăr.
Sufletu-mi trudit se micșorează, ca în vechi palate,
Pustii, însinguratele regine alunecând spre moarte.
Orbit de neodihnă, devin conștient de-un adevăr:
Că aerul, împins de-aripi largi, m-apasă cumva-n răspăr
Și parcă de-un miros greu de flori celulele mi-s saturate.
Zac în propria inimă. Asemeni unor mâini, ochii
Se-agață de perna udă. Zorii zilei de-acum
Sfâșie în bucăți de pe pieptu-i umed bluza nopții,
Cu-ochi de plumb, ei se lățesc peste pajiște și peste drum,
Privind încruntați printre perdele în urma-le stropii
Șiroiesc ca de pe un înotător. Moartea-și culege morții!
poezie clasică de F. Scott Fitzgerald, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra ta
Sa-not din umbra ta, in apa care
preacredincioasa scalda trupul tau si curge-n pulberi in amiaza mare cum, la picioarele lui
Dumnezeu,
a curs, in rai, cand pentru prima data
mai grea ca aerul, dupa sarut,
te-ai ridicat din iarba, arsa toata,
si hieruvlmilor li s-a parut
ca se mai naste-o stea, in timp ce mie,
orbit de-un soare ce-mi spune ca-s gol,
strigandu-te, umbland pe-o iarba vie,
mi se parea ca las sub talpi parjol ;
si tremuram si hohoteam si duhuri
arzandu-se de noi cadeau din zbor,
si se nasteau, mereu mai jos, vazduhuri ;
si tot mai grei, prin limpezimea lor,
noi coboram imbratisati, si apa
divina iti curgea necontenit
pe sold, si ti se umezise pleoapa ;
si apa-ntr-un tarziu ne-a izbavit
[...] Citește tot
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arlo Will
Ai văzut vreodată
Un aligator
Țâșnind în aer din mlaștină
Și rămânând apoi orbit în lumina copleșitoare a amiezii?
Ai văzut, noaptea, caii din grajd
Tremurând și dând înapoi la vederea unei lanterne?
Ai mers vreodată prin întuneric
Și, brusc, o ușă neștiută s-a deschis înaintea ta,
Lăsându-te, ți s-a părut, în lumina a mii de lumânărele
Din ceară delicată?
Te-ai plimbat cu vântul bătându-ți în urechi,
Învăluit de lumina soarelui
Și ți-ai simțit deodată ființa inundată de o splendidă strălucire interioară?
Ieșind iarăși și iarăși din smârcuri,
Treci prin uși de lumină,
Prin multe câmpuri de splendoare,
Unde în jurul tău, neauzită, gloria se așează
Ca o abia căzută zăpadă.
Vei trece tu, o, suflet puternic, prin pământ
Și prin nenumărate ceruri
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța corbului
Pe țârmul nalt și drept
Hotarul, de unde-ncepe necuprinsul
Imperiu-al apelor albastre
Cu-atâtea felurimi de pete,
Al apelor ce dimineața sunt verzi,
Iar seara violete
Un corb a poposit spre seară,
Și-așa, cum stă pe malul mării,
Orbit de-albastrele noianuri,
Muiate-n purpura-nserării,
Parcă-i sositul care-așteaptă să vină și-alți întârziați...
Și-n seara-aceea-n care-apusul
Părea mai trist ca-n alte seri,
Iar soarele părea că pleacă să nu mai vină niciodată,
M-am dus să-mi plimb pe tărm urâtul
Și biata-mi inimă,-mbibată
De-amaru-otrăvilor sorbite din gura-amantelor de ieri...
Dar corbul mi-a ieșit in cale
......................................
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Din volumul " Romanțe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crez de sinceritate
Nu-s cert, un fals de odeist,
Mă preamărind, preamărind neam,
Așa de dorul lelii, în trist
Viclean... Ca laude să am!?
Și-i plin în jur de narcisism,
Ce nici în Braille nu deslușești;
Că-n fond trădare-i cu cinism,
Nespunând la popor... Greșești!...
... Învăluind în nori de fum,
În ceață groasă, minți răzlețe,
Fără călăuzit pe drum,
Îmbărbătând vini, nu povețe?!
Mă dezic de orice fan, minciună
Ce preamărește-n ipocrit
Mizeria, crezutu-n lună;
C-o aprinzi și-o ai cu un chibrit!?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 iulie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Străinul
într-o noapte
un străin ne-a bătut la poartă
eram copil
era toamnă abia împlinisem patru ani
ai mei i-au dat să mănânce ceva
pâine cu brânză și ceapă
apoi l-au culcat cu mine în pat
în camera mea
o cameră mică cu tavanul jos
fără lampă
doar o candelă aprinsă mereu
privită de afară ți se părea că
fereastra era în flăcări
umbre alungite bântuiau dudul
din fața casei lângă fântână
câinele a început să urle
sfâșietor la lună
și toată noaptea nu am putut să dorm
i-am privit somnul
cum zgâlțâia patul și casa
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Constat neamiabil
Rămân cu mintea zdruncinată că nicio școală nu m-ajută, am pierdere de fir,
nici nu mai știu abecedar, cuvintele se leagă altfel... și unde-i rațiune
când ascult carul cu prostie în jur, anapoda în înțeles, minciuna-i azi o națiune;
grași, proști, ce doar în nas n-au aur de belciug, se îneacă gratis cu sarmale
și aplaudă zănateci pe doi lei, parșivi plătiți și ei să zbiere strâmbe efuziuni
că bunăstarea acum ne paște, ni se dă totul de la stat, pe vorbe doar... de haimanale
din rădăcini, ce s-au întins din nou, rizomi dintr-o istorie ce-o credeam revolută... în emisiuni
mă uit cu tot mai multă scârbă, deplâng arid hău, o incultură,
așa doar reîntors naiv, crezând că, al meu neam, nu ești de minte "neam";
ce stă orbit și mut, nu-și spune știința din cei ce mai știu, la alții noi... credeam
că este drept și-s legi cum să fim și mai buni, bogați... nu o adunătură!?...
doar trist, îmi pierd privirea în urmă, căci privesc la linia de start
și văd, cum de la glonțul tras fugim cu sârg înspre înapoi,
să prindem o ștafetă falsă, ce-o scot, ca pe-un "bulan", ăi noi...
ce-n fond sunt vechi progenituri de-originali... de care-am zis odat'; "doar ce-am scăpat!..."?
Credeam... dar neamul "Draculii" azi suntem, cum s-a dus vorba... Ce păcat!...
Mai rău, de tot, ce-am fost vreodată; analfabeți... E peste-o pierdere de fir... Mai abitir!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!