Toate rezultatele despre metaforic, pagina 4
Rondelul metaforic
Adun dinspre întinderi... epitete,
Redecorând metafore-n târziu
Cu pasiuni rebele și cochete
Cum nu o face... orice ageamiu.
Desfac cuvinte-n visele discrete
Și-ntr-un amurg de vară... sidefiu
Adun dinspre întinderi.... epitete,
Redecorând metafore-n târziu.
Sunt prinse, iată, clipele-n perete
Și în poeme plouă... argintiu,
Cu lacrimele ultimei egrete
Când zborul e o zbatere-n pustiu,
Adun dinspre întinderi... epitete.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din felurite pricini, eram îndurerat și profund mâhnit la gândul că n-aveam s-o mai văd niciodată, pentru că era pur și simplu cea mai minunată ființă cu care mi s-au încrucișat vreodată pașii. Am încercat chiar s-o aduc înapoi, aproape inconștient și potrivit unor metode neortodoxe și dubioase. De-ar fi să-mi traduc o impresie vagă, aș spune că mințile ni s-au întâlnit la un fel de răspântie și-au dat o luptă teribilă. Din fericire, mintea îmi era puternică și umblase prin locuri foarte îndepărtate. Lupta avea întrucâtva realitate și nu era doar un joc. E clar că n-o pot descrie decât metaforic.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Estimp
Mesaje străpunse de chemare.
Luminată de vortexul clipei,
primăvara se scurge metaforic spre realitate.
Geometrizând cromatici muzicale,
selectează virtuți
în cutia de rezonanță a vitrinei albastre.
La vârsta de rouă a zorilor,
cotrobăi prin cuget
asaltând coala de hârtie
cu priviri pelerine.
Cu linia vieții dăltuită în palmă,
pipăi stampa cuvântului.
În periplul imaginii,
încerc să cobor bolta înspre glie.
Îngenuncheat pe cioburi de timp,
îi curăț izvorul pentru buzele de lună.
La susurul clopoțelului de vânt,
bat șaua câmpiei cu minimum de mișcări
să mă priceapă iarba.
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ca artă
Te caut, adulmec, aștepți să o fac,
Devin poezie, pe trupul tău tac,
Te scriu din atingeri, citești c-un sărut,
Rescriem volume, așa cum am vrut
Respiri ca o artă, încet, metaforic,
Un aer sălbatic, parfumul erotic,
În ochi ai dorință, ador s-o ascult,
Nu-mi cere iubire, dar cere-mi mai mult
Furtuni emotive ne plouă subit,
În brațele tale renasc și-am murit,
Și ardem... făclii peste nopți amândoi,
Nimic nu ne stinge, romantici și goi
Iubirea e artă, de sunet, culori,
Divin tatuaj desenat de fiori,
E freamăt sălbatic, dar cât de firesc,
Iubirea ești tu... și atât îmi doresc
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biserica a pus dintotdeauna accentul pe eradicare (a senzualității, a mândriei, a setei de putere, setei de câștig, setei de răzbunare), dar a ataca pasiunile la rădăcină înseamnă a ataca viața la rădăcină: practica bisericii e ostilă vieții. Același mijloc: castrare, eradicare, e ales instinctiv în lupta cu o poftă de către cei prea lipsiți de voință, prea degenerați pentru a-și putea impune o măsură în aceasta, de acele naturi având nevoie de o trappe, metaforic vorbind (și nemetaforic), de o irevocabilă declarație oarecare de dușmănie, de o prăpastie între ei și pasiune. Mijloacele radicale le sunt indispensabile doar degeneraților; slăbiciunea voinței, mai precis incapacitatea de a nu reacționa la un stimul, nu e ea însăși decât o altă formă de degenerare.
Friedrich Nietzsche în Amurgul idolilor (1888)
Adăugat de Adrian Tofei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Copilul uitat
Eu vă invit cu mine pe tărâmul
În care s-a născut copilăria
Acolo unde toate-s încă unul
Și nu-i uitată încă omenia
Moneda lui de schimb este surâsul
Poți cumpăra cu el o fericire
Ce nu îți va dispare dacă plânsul
Apare nechemat în vreo trăire
Va fi chiar și aici vreun nor de ploaie
Dar nu ne vom ascunde sub umbrele
Vom sta cu ochi deschiși pe sub șiroaie
Ca relele din suflet să se spele
Eu vă invit pe un tărâm în care
Iubirea nu-i ascunsă-n interese
Și tot ce poate dincolo ne doare
Aici dispare fără să ne pese
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu (4 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prețul corect
Mai bogată-n liniști, depărtări și toamne
Nu disting nimicul. Cît înseamnă, Doamne?
Lumea tot vorbește de tăceri înalte.
Ne-ar fi bun-o scară. Scară, pentru fapte!
Se scriu definiții. Lungi, sofisticate.
Metaforic, buchea, dă din coate-n coate.
Lumea clevetește. De-nălțări-lumină.
Ne-ar fi bun un spate. Care nu se-nclină!
Mergem pe jăratic. Simulînd știința
Tălmăcind iubirea, marghiolind credința.
Da-n facturi părute, vulgul se aprinde
Și-n cenușa clipei văd scîntei. Murinde!
Nu disting esențe. False-s, și drapate.
Măsluind cădințe-n, minți- debusolate.
Trag și tragi zăvoare, Doamne, lasă-ți semnul
Lunecă-mi cuvîntul. Precum untdelemnul!
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban (5 noiembrie 2014)
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Gânditorul
Îmi caut veșnic alte definiții
Așa cum n-au fost spuse înainte,
Căci mă feresc, ca-n dragoste, de repetiții
Și plictisit sunt, doar să fiu... cuminte.
Tot metaforic vreau și-n epitete,
Mă străduiesc ca-ntr-o pictură să pun nuanță,
Căci sunt sătul de-atât de multe etichete
Și de prostia etalată-n soi de importanță!...
Tot reflectez la timpul cum era-n înainte;
Cum oare se-nghega dorința, gândul,
Când încă nu erau nici gestul, nici cuvinte?...
Cum se iubea și cum cerea, mânca... flămândul?
Sau e un moft, când lumea-i foarte simplă
Așa cum și natura pare sau o fi? Nu știu
Și nu-i nevoie-n van de zvâcnete de tâmplă
Când totu-i mai ușor, fără obstacol ca-n deșert... pustiu!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alegoric, rimat cuvânt cu cuvânt
SunT îmbarcatuL într-uN caR alegoriC, îN nesfârșiT
AvânT - speratuL buN- haR metaforiC de-uN trăiT
DE minE; dE truP răvășiT diN minteA-mI desprinsĂ
PE oricE, cE ruP, spășiT priN înainteA-mI... atinsĂ.
PoligonuL dE tiR, ce-N piepT m-aM făcuT și-I pliN dE multE, ce-aM țintE, E
BalonuL-dEliR... ÎN înțelepT, l-aM umpluT șI rețiN cE pildE-aM amintE, ehE...
DE zboR, însĂ nU mi-aM plătiT ZepelinuL, cE-mI estE șI casĂ șI masĂ!?...
CE zoR!... ParcĂ nU aM citiT; pelinuL, dE amaru-I E... șI rasĂ-I... aleasĂ!
ȘI-acuM miE șI altoR îL dediC; gânD, cE E ursiT categoriC,
OrIcuM... fiE, că-I ușoR să-L expliC, cânD sE știE trăiT anatomiC
AmaruL, cE intiM răneștE șI bilA, ceA reA, sE revarsĂ sĂ ardĂ
CoșmaruL, dE legitiM trăieștE... șI milA, eA, ceA, cE întoarsĂ, mĂ scaldĂ!
ChiaR "eU", ceL cE scriU neînțeleS, mĂ știU binE, îS fantasmagoriC,
BizaR, greU; ăL dE "țiU" intereS sĂ reînviU cinE, ce-S... alegoriC!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbim cu juma de voce
1.
Vorbim cu juma de voce,
Ventriloci oarecum, cu o inimă mare,
Purtăm armură, zale de aur,
Cavalerii morți ne invidiază.
Obiectele latră uneori, părăsite,
Sărutul tău umed mă smulge din moarte.
2.
Alisa în Țara Minunilor îmi e soră,
Frate îmi e Don Quijote,
Pot trăi doar metaforic,
Pot înțelege corrida,
Dar și teama bietului taur,
Arena vieții noastre comune,
Alisa, eu îți port trena.
3.
Ce-i mai de preț, memoria sau visarea?
Răzbunarea /iertarea. Tihna/ agonia?
Fiece pom cu fructele sale,
Fiece om cu păcatele sale
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!